home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

colecţii

expoziţii virtuale

Estetica romantică în miniaturile pentru pian ale lui Fryderyk Chopin

Continuând seria prezentărilor virtuale de popularizare a colecțiilor sale patrimoniale, Biblioteca Națională a României vă propune o incursiune în lumea muzicii, urmărind creația și destinul unui muzician de geniu, prin expoziția virtuală „Estetica romantică în miniaturile pentru pian ale lui Fryderyk Chopin”, prilejuită de împlinirea a 210 ani de la naşterea compozitorului.

Dacă numele lui Chopin este cunoscut atât melomanilor, cât și profanilor în ale muzicii clasice, acest lucru se datorează lucrărilor sale de mici dimensiuni, miniaturilor sale (Nocturna, Valsul, Preludiul, Mazurca etc.), cărora le-a imprimat un stil aparte, făcându-le accesibile și îndrăgite de un public variat.

Biblioteca Națională a României deține o colecție impresionantă de documente (partituri, studii, înregistrări sonore sau audio-video) ce conturează tabloul complet al creației artistice Chopin-iene, prin intermediul cărora vă invităm să navigați în universul acestui mare compozitor.

Colecția Multimedia a Bibliotecii Naționale a României, care a stat la baza documentării acestei expoziții virtuale, cuprinde partituri păstrate în original în colecții importante (Classikerausgabe des Wiener Conservatorium, Faksymilowane Wydanie Autografow F. Chopina, Blätter und Blütten, Sammlung von Clavier-Werken sau Collection Litolff), publicate de edituri celebre în domeniul muzical (Durand & Cie, Verlag und Eigenthum der Schlesinger’schen Buch u. Musikhandlung, Breitkopf & Härtel sau Instytut Fryderyka Chopina). Printre documentele din colecție se găsesc și studiile introductive ale unor partituri de Chopin, adevărate analize muzicologice realizate de personalități în domeniu, precum editorii Ignaz Friedman, Dr. Theodor Kullak sau compozitorul Claude Debussy. Totodată, arta lui Chopin a reprezentat o sursă de inspirație și pentru alți muzicieni, anumite miniaturi realizate de el exclusive pentru pian, au fost transcrise și pentru alte instrumente de aranjori de renume, printre care amintim pe A. Schulz şi O. Standke.

Nu în ultimul rând, colecțiile noastre cuprind înregistrări audio și audio-video ale miniaturilor lui Chopin în interpretarea unor muzicieni de renume mondial, câștigători ale unor concursuri internaționale importante. Printre aceștia se numără muzicieni ca Maurizio Pollini, Martha Argerich, Krystian Zimerman, Vladimir Ashkenazy, Claudio Arrau, Daniel Barenboi. Pe lângă înregistrările comercializate de companii precum EMI Records, Decca Music Group,Sony Music, Philips Classics, Biblioteca Națională a României deține și Ediţia Completă Chopin (Der Vollständige Chopin) realizată în 1991 de compania germană Deutsche Grammophon.

Romantismul, acest termen utilizat încă de pe la mijlocul secolului al XVIII-lea în literatura engleză, se va manifesta pe deplin abia în secolul al XIX-lea, ca o reacţie împotriva clasicismului, care aducea cu sine tendinţa exagerată de ordine şi simetrie. Romantismul se va remarca prin primordialitatea emoţiei asupra gândirii, a subiectivităţii asupra obiectivităţii.

Muzica devine în ierarhia artelor cea mai înaltă formă de exprimare a naturii umane. Artistul romantic consideră poezia şi dramaturgia arte care doar împreună cu muzica pot realiza stări emoţionale complexe. Tematica bogată a genurilor muzicale promovate de compozitorii romantici este rezultatul aceleiaşi colaborări dintre muzician şi omul de litere.

Folclorul va fi studiat şi folosit în genurile cele mai larg răspândite, iar tematica creaţiilor populare va constitui punctul de plecare în compunerea unor lucrări cu o puternică particularitate naţională, unele slujind ca armă de luptă în dobândirea libertăţii şi independenţei naţionale. Cel mai viu exemplu îl constituie mazurcile şi polonezele lui Fryderyk Chopin. Născut în 1810 la Zelazowa-Wola, este fiul unui emigrant francez şi al unei poloneze, mama sa fiind şi primul său profesor de pian, la o vârstă fragedă. Copilăria şi adolescenţa le-a petrecut la Varşovia, unde tatăl său era profesor de franceză la un liceu. Deosebit de talentat, Chopin ia lecţii cu Wojcieh Zywny, devenind repede un pianist apreciat, iar după absolvirea liceului, urmează cursurile „Şcolii Superioare de Muzică” unde studiază compoziţia cu directorul şcolii, Josef Elsner.

În anul 1829, ajunge la Viena din dorinţa desăvârşirii sale ca artist, iar după un an, pleacă la Paris, de unde nu se va mai întoarce. Creaţia sa cuprinde o seamă de lucrări din genul miniatural, reuşind să creeze din Preludiu o piesă independentă, să dea sensuri poetice Studiului şi unor dansuri ca: Mazurca, Poloneza, Valsul.

Miniaturile sunt piese instrumentale de mici dimensiuni, scrise mai ales pentru pian, ce pot fi cuprinse într-un ciclu, sau existând ca lucrări de sine stătătoare.

Concepute în spiritul esteticii romantice, ele nu se încadrează într-o formă arhitectonică tradiţională, desfăşurarea lor urmând un plan liber, condus de fantezia compozitorului şi de programul înscris la începutul lucrării. Prin perfecţionarea pianului şi implicit a dezvoltării tehnicii pianistice, scriitura devine mai evoluată, ceea ce a necesitat o interpretare mai nuanţată, mai expresivă. Cele mai întâlnite miniaturi din creaţia lui Chopin sunt: Studiul, Mazurca, Poloneza, Balada, Nocturna, Valsul, Preludiile etc.

- Studiul – este o piesă care conţine elementele de tehnică instrumentală, având ca prim scop desăvârşirea artei interpretative, scriitura corespunzând nivelului la care s-a ajuns în domeniul virtuozităţii. Spre deosebire de lucrările cu acelaşi nume scrise de clasici, studiile au un bogat conţinut muzical, devenind astfel piese de concert.

- Mazurca – este la origine un dans popular, în măsură ternară, caracterizată prin prospeţime şi o atmosferă de veselie. Chopin imprimă mazurcilor sale, trăsăturile unor piese ale muzicii culte de concert. Executarea lor în cercurile intelectuale progresiste din Paris a contribuit la crearea climatului de luptă pentru dobândirea libertăţii Poloniei, Schumann denumindu-le „arme ascunse între flori”.

- Poloneza – este tot de origine populară, iar în decursul timpului a devenit dansul de salon preferat al aristocraţiei poloneze. Ca piesă de concert, ea păstrează caracterul general al dansului cu momentele sale mai importante., ca dansul liniştit al fetelor, urmat de dansul bărbătesc, dinamic al flăcăilor.

- Nocturna – este o piesă de concert pentru pian al cărei corespondent ar fi Serenada, ce se cântă seara, în stradă, la fereastră, cu instrumente portabile. Denumirea de Nocturnă i-a fost sugerată lui Chopin de cantilena senină, liniştită şi de largă respiraţie ce străbate lucrarea.

- Preludiile – sunt adevărate aforisme muzicale. În timp ce termenul „preludiu” fusese folosit pentru a descrie o piesă introductivă, piesele lui Chopin sunt niște unități autonome, fiecare transmițând o idee sau o emoție specifică. A conferit astfel un nou sens unui titlu de gen care în acel moment era adesea asociat cu „preludiul” improvizator.

- Valsul – în creaţie lui Chopin, este o lucrare pentru pian, destinată sălii de concert în care, în afară de măsura ternară, ce aminteşte de muzica însoţitoare a dansului, construcţia melodică şi armonică îi conferă particularităţile şi o apropie de muzica cu program.

Scriitura pianistică a lucrărilor compuse de Chopin este de o mare limpezime. Acest poet al pianului a fost artistul care a conturat pregnante imagini cu un colorit fin diferenţiat prin plastice procedee pianistice noi la vremea lui. În miniaturile sale, aduce noi structuri ritmico-melodice de maximă expresivitate, cu subtile balansări agogice şi fluctuaţii dinamice, care conferă un inconfundabil parfum muzicii sale.