Un Mareşal al României între destin şi istorie
5 martie 2009

Aniversarea a 150 de ani de la naşterea Mareşalului Alexandru Averescu, la 9 martie 1859, a fost omagiată de către Biblioteca Naţională a României, în cursul zilei de 5 martie 2009, prin vernisarea expoziţiei intitulată “Un Mareşal al României între destin şi istorie”, urmată de susţinerea unei conferinţe privind personalitatea Mareşalului Alexandru Averescu în Războiul Reîntregirii din 1916-1919. Cu acest prilej au fost expuse fotografii inedite, documente originale, telegrame din război, schiţe de luptă, etc. aflate în arhivele Serviciului Colecţii Speciale din Biblioteca Naţională. Cele expuse reprezintă mărturia tăcută a unei lumi extrem de frământată, a luptei unor generaţii care şi-au dorit cu ardoare împlinirea unui mare ideal, a vremurilor de restrişte şi de speranţă în care Alexandru Averescu a jucat un rol major. Mareşalul Alexandru Averescu a fost învingătorul de la Mărăşti, una din bătăliile care au marcat începutul ripostei Armatei Române după dezastruoasa campanie a anului 1916.

Personalitatea celui care a fost Mareşal Alexandru Averescu a fost omagiată de către Academicianul dr. Florin CONSTANTINIU, colonelul ® dr. Petre OTU de la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, precum şi doamna drd. Luminiţa GIURGIU din partea Serviciului Istoric al Armatei. Istoricul Petre OTU a ţinut să remarce faptul că o instituţie ca Biblioteca Naţională a României nu a uitat de existenţa lui Alexandru Averescu, ceea ce este un fapt extrem de benefic şi dătător de speranţe. Totodată, a realizat, în discursul domniei sale, o paralelă între performanţele militare ale celor doi prestigioşi lideri militari care s-au remarcat în campania anului 1916, respectiv între Mareşalul Constantin Prezan, şef al Marelui Cartier General român în 1917-1919, şi Mareşalul Alexandru Averescu, comandantul Armatei a II-a române în campania anului 1917. În opinia dr.-ului Petre Otu, performanţele celor doi sunt oarecum asemănătoare, însă Averescu avea sclipiri de geniu în timp ce Constantin Prezan era un spirit metodic, gata să îndeplinească ordinele întocmai şi la timp.



Mareşalul Alexandru Averescu va rămâne în istoria artei militare pentru bătălia cunoscută sub numele de “Manevra de la Flămânda” din septembrie 1916, care ar fi schimbat cursul războiului, în acel moment, şi care relevă, în ciuda insuccesului său, o idee de geniu militar a celui omagiat de către Biblioteca Naţională.

Academicianul dr. Florin Constantiniu a ţinut să releve, printre altele, poziţia demnă şi raţională a militarului Alexandru Averescu care nu a acceptat sacrificarea inutilă a ostaşilor români într-o ultimă bătălie dusă în “Triunghiul morţii”. În ceea ce priveşte participarea lui la viaţa politică a României Mari, vorbitorii au fost unanimi în a aprecia că Alexandru Averescu nu a vrut să profite de uriaşa sa popularitate pentru a deveni un dictator, un “Bonaparte” al României reîntregite. Conferinţa s-a încheiat prin vernisarea unei expoziţii de documente, telegrame din război, cărţi şi fotografii din perioada anilor 1913-1918, o pondere extrem de importantă având-o documentele care reflectă campania Armatei Române din anul 1913 din Bulgaria.



inapoi