home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Incursiune în universul privat al pictorilor români. Theodor Pallady şi Iosif Iser. 8 iulie – 31 august 2014
8 iulie 2014

În perioada 8 iulie – 31 august 2014, Biblioteca Națională a României propune publicului, în spațiul expozițional Dealul Spirii – Mezanin, expoziția intitulată Incursiune în universul privat al pictorilor români Theodor Pallady şi Iosif Iser, care schițează portrete celor doi mari artiști, din informații furnizate de desenele originale, de fotografiile, piesele de corespondență și paginile de jurnal păstrate în Colecțiile Speciale (Cabinetul de Stampe, Cabinetul de Manuscrise și Cabinetul de Fotografii).

Curatorul expoziției: Cristina Marinescu – Cabinetul de Manuscrise.

Afișul expoziției: graficianul Constantin Popovici.

Vernisajul va avea loc în 8 iulie 2014, de la ora 14:00. Intrarea este liberă.

Expoziţia poate fi vizitată de luni până vineri, între orele 8.00 - 18.00.

Incursiune în universul privat al pictorilor români Theodor Pallady şi Iosif Iser. Manuscrise ● fotografii ● desene

din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României

Theodor Pallady şi Iosif Iser aparţin cu prisosinţă epocii moderniste, ambii fiind influenţaţi de curente precum fauvismul, abstracţionismul, expresionismul, fără a rămâne însă simpli epigoni. Integrând într-o viziune unitară diversele influenţe în ceea ce privește concepţia, compoziția, paleta coloristică, cei doi pot sta cu cinste alături de pictori precum Henri Matisse, Albert Marquet şi Georges Rouault.

Ca pictori modernişti, Pallady şi Iser se aseamănă până la un punct. Studiul manuscriselor relevă, în schimb, două personalităţi total diferite, complementare: Pallady – înclinat spre meditaţia filosofică, Iser – om al pământului, iubitor de viaţă şi de oameni”. (C.M.)

Elev al pictorilor francezi simboliști Gustave Moreau și Pierre Puvis de Chavannes, participând, din anul 1900, cu lucrări la numeroase saloane de prestigiu (Expoziţia Universală de la Paris, Salonul Oficial de la Paris, Bienala de la Veneţia etc.), Theodor Pallady (1871-1956) este prezent în expoziția Incursiune în universul privat al pictorilor români: Theodor Pallady şi Iosif Iser printr-o serie de manuscrise (scrisori și pagini de jurnal), fotografii de familie și desene (peisaje, portrete, nuduri, naturi moarte etc.) – „Din toate aceste documente se degajă portretul unui artist cu înclinaţii filosofice, suferind uneori de angoase existenţiale – marcă de nobleţe a intelectualilor interbelici – , cu un delicat simţ pentru universul intim, iubitor de oameni şi de animale, ţinând cumpăna între caracterul trecător al clipei şi imortalizarea artistică” (C.M.).

Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Naționale a României deţine, printre altele, trei scrisori adresate de Henri Matisse lui Theodor Pallady, „misive care arată cât de profund umană era conexiunea dintre cei doi colegi de generaţie, dar şi comuniunea lor în plan artistic” (C.M.).

Coleg de generaţie cu Theodor Pallady, Iosif Iser (1881-1958) s-a format la Academia de Arte Frumoase din München, revenind în țară în 1904. Și-a făcut debutul cu desene satirice publicate în presa socialistă. A expus în ţară, la Paris, Berlin, New York, Praga, Varşovia, Sofia şi Veneţia.

Expoziția Incursiune în universul privat al pictorilor români: Theodor Pallady şi Iosif Iser îi schițează un portret din scrisorile adresate rudelor (în special mamei sale, Fany, și surorii Charlotte – Loti), din fotografiile de familie și din desenele sale (portrete realizate în stil ușor caricatural, scene de interior etc.) – „Conţinutul scrisorilor poate părea dezamăgitor. Iser se preocupă exclusiv de aspectele vieţii de zi cu zi, fără o filosofie mai înaltă, ca în cazul lui Pallady. Scrie pe teme financiare, se bucură de succesele la examene ale unei surori, Sally, care ulterior s-a căsătorit cu un doctor, trimite salutări din locurile pe care le vizitează, dând uneori detalii și despre expoziţiile văzute – un întreg univers de activităţi din sfera intimităţii. Acest lucru nu ar trebui să-l coboare însă pe artist în ochii cercetătorului: din scrisori, se desprinde imaginea unui teluric, dar în egală măsură un personaj de treabă, care-şi iubea familia şi îşi respecta părinţii, fără meschinării, nici măcar în perioadele de relativă strâmtorare” (C.M.).

inapoi