Arhitectura brâncovenească – tradiția continuității
22 septembrie 2014
Luni, 22 septembrie 2014, de la ora 18.00, la Biblioteca Naţională a României – Sala de conferinţe Mircea Eliade, parter – va avea loc conferinţa publică Arhitectura brâncovenească – tradiția continuității, susţinută de acad. prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. arh. Augustin Ioan şi prof. univ. dr. arh. Marius Marcu Lapadat.
Conferința marchează deschiderea expoziției Brâncoveanu 300 – tradiția continuă, organizată de Uniunea Arhitecților din România (în Atrium-ul Bibliotecii Naţionale a României), un omagiu adus domnitorului Constantin Brâncoveanu, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul său şi al fiilor săi.
Expoziţia rămâne deschisă până în data de 10 octombrie 2014.
Intrarea este liberă.
Brâncoveanu 300 – tradiția continuă ilustrează atât fenomenul cunoscut sub numele de arta și arhitectura brâncovenească, cât și felul în care arhitectura neo-românească a devenit, în câteva generaţii, o estetică acceptabilă la toate nivelurile societăţii, fiind identificată apoi – deși datorată unui stil de fuziune –, de Ion Mincu și mai ales de urmașii săi (Grigore Cerchez, Petre Antonescu etc.), drept Arhitectura Românească prin excelenţă, până la ridicarea aşa-numitelor centre civice din epoca Nicolae Ceaușescu.
Arta și arhitectura zise brâncovenești pot fi evaluate prin corpus-ul propriu-zis, format din opere noi și din intervenţii pe opere pre-existente, ctitorii laice (curtea domnească de la București, palatele de la Potlogi, Doicești și Mogoșoaia) sau sacre (mânăstiri, biserici – cu artele de escortă aferente acestora: pictură, sculptură decorativă în lemn și piatră, podoabe), realizate în a doua parte a secolului al XVII-lea și în prima parte a secolului al XVIII-lea în Ţara Românească (Valahia) și, punctual, pe proprietăţile deţinute de voievozii valahi în Transilvania, precum și prin semnificaţia acestora, prezentă în nenumărate straturi hermeneutice, până astăzi.
Expoziţia Brâncoveanu 300 – tradiția continuă este alcătuită din 42 de panouri format 70 cm x 100 cm, cu texte explicative în română şi engleză.
Autorii expoziţiei: acad. prof. univ. dr. Răzvan Theodorescu, prof. univ. dr. arh. Augustin Ioan și prof. dr. univ. arh. Marius Marcu-Lapadat. Grafică: arh. Octavian Carabela. Fotografii: Octavian Carabela, Augustin Ioan, Marius Marcu-Lapadat, Maria Mănescu, Alexandru Nancu, Ionel Stoicescu, arhiva Andrei Doicescu aflată în colecţiile Uniunii Arhitecţilor din România. Relevee ale bisericilor din lemn: Luiza Barcan (text), Alexandru Nancu, Fundaţia HAR. Relevee puse la dispoziţie de Departamentul Istoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului.
Proiectul de cercetare şi expoziţia au fost finanţate de UAR și de Ministerul Culturii.
inapoi