În data de 23 februarie 2010, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a iniţiat, sub egida Programele Culturale ale Fundaţiei Carol I, o serie de întâlniri muzicale organizate în Rotonda Bibliotecii naţionale a României.

Evenimentul a inclus un “spectacol coupé – două opere într-un act”, propus de compania Un teatru ca toate celelalte.

În program:

The telephone de Gian Carlo Menotti, compozitor şi libretist american de origine italiană (Medina Vlad – soprană şi Constantin Cocriş – bariton);

The Bear, după piesa omonimă a lui Cehov, de William Walton, compozitor şi dirijor britanic (Alina Bottez – soprană; Jean Kristof Bouton, din Canada – bariton şi Claudiu Şola – bas).

Spectacolul a fost regizat de Marcel Stănciucu.

Biblioteca Naţională a României a profitat de ocazie pentru a marca 150 de ani de la naşterea marelui scriitor rus (şi universal), A.P. Cehov, printr-o expoziţie de carte.

Printre piesele expuse, semnalăm o serie de cărţi şi de broşuri, în ediţii româneşti populare, de la începutul secolului XX, dar şi ediţiile apărute sub egida (sau mai bine zis spectrul) Editurii Cartea Rusă, înfiinţată de Asociaţia Română pentru Strângerea Legăturilor cu Străinătatea (ARLUS) în toamna anului 1944.

La începutul anilor ’60, când ARLUS îşi restrânge drastic activitatea, iar Editura Cartea Rusă dispare practic din peisaj, o parte din fondurile Bibliotecii ARLUS, precum şi ale altor biblioteci create ori “patronate” de sovietici au intrat în colecţiile Bibliotecii Centrale de Stat. Din acest motiv, majoritatea acestor cărţi prezintă ştampile precum: “Biblioteca ARLUS”, “Biblioteca Societăţii pentru Răspândirea Ştiinţei şi Culturii”, “Biblioteca Institutului Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea” etc.

O broşură interesantă este cea editată la un moment aniversar – 100 de ani de la naşterea lui Cehov, publicată de Consiliul General al ARLUS şi Comitetul Naţional pentru Apărarea Păcii din RPR, în anul 1960. Broşura conţine numeroase ilustraţii preluate din ediţiile ruseşti ale operei lui Cehov, cele mai multe dintre acestea fiind semnate de celebrul grup de ilustratori sovietici combatanţi, Kukrâniksî (format din artiştii Kuprianov, Krâlor şi Socolov), grup folosit de regimul stalinist în timpul războiului, dar şi ulterior, în munca propagandistică.

În expoziţie au putut fi văzute şi trei ediţii bibliofile A.P. Cehov, din Colecţiile Speciale ale BNR: Die Deportierten von Anton Tschechov (cu litografii originale semnate de Karl Arthur Müller), apărută la Leipzig, la începutul secolului XX; Der Kirschgarten (cu ilustraţii de R. Grossmann) şi Der persische Orden und andere Grotesken (cu ilustraţii de cunoscutul artist rus W.N. Massjutin), carte apărută la Berlin, la Welt-Verlag, în 1922.