135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA
29 iunie – 31 iulie 2015
Luni, 29 iunie 2015, de la ora 16.00, la Biblioteca Naţională a României a avut loc, în prezența ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu și a însărcinatului cu afaceri a.i. al SUA la București, Dean Thompson, vernisajul expoziției documentare 135 de ani de relaţii diplomatice România-SUA, organizată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Ambasada SUA la București.
Deschisă publicului în perioada 29 iunie – 31 iulie 2015, la Biblioteca Naţională (spațiul expozițional Symposium, parter), expoziția ilustrează câteva dintre cele mai importante aspecte ale relațiilor bilaterale, de la începuturi și până la Parteneriatul Strategic, prezentând documente diplomatice, fotografii, reproduceri din presa veche (Universul, Adevărul, Neamul românesc, Curentul), cărţi poştale, caricaturi, tratate bilaterale, din arhiva diplomatică a MAE şi din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale. Din istoricul mai puţin cunoscut al relaţiilor bilaterale se desprind teme de interes, precum: vizita Reginei Maria în SUA (1926), vizita lui N. Iorga în SUA (1930), România la Expoziţia Internaţională de la New York (1939). Vizitatorii pot vedea, de asemenea, documente (cărţi, discuri, CD-uri etc.) privitoare la personalităţi de origine română care s-au afirmat în SUA, selectate de Serviciul Referinţe Bibliografice al Bibliotecii Naţionale. Sunt ilustrate și schimburile educaţionale dintre România și SUA, prin intermediul Comisiei Fulbright, reproduceri după coperţile cu actori români de prestigiu ale revistei Esquire, precum și o selecţie de reproduceri după fotografii despre România apărute în National Geographic – ediţia americană.
La evenimentul de deschidere au fost prezenți Ioan Vulpescu, ministrul Culturii, precum și alți oficiali ai statului, șefi ai misiunilor diplomatice acreditate la București, reprezentanți ai mediului academic, ai societății civile și ai presei.
Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu: „Această expoziție remarcabilă celebrează şi documentează 135 de ani de relaţii diplomatice între România şi SUA, de la momentul naşterii «oficiale», la 14 iunie 1880, până la nivelul ridicat reflectat de Parteneriatul Strategic bilateral, care ocupă un loc central în arhitectura de politică externă a României. […] De la momentul istoric din 1880, generaţii de diplomaţi români şi americani, oameni politici, militari, personalităţi istorice, culturale şi academice, membri ai comunităţilor româno-americane şi de afaceri şi-au adus propria contribuţie la dezvoltarea relaţiei privilegiate dintre statele noastre, aşa cum o cunoaştem astăzi: o relaţie de prietenie profundă şi un parteneriat strategic orientat spre viitor, valoros şi solid, în cadrul familiei transatlantice”. În discursul său, șeful diplomației române a evidențiat dimensiunea politico-militară și de securitate a Parteneriatului cu SUA, accentuând angajamentele existente de ambele părți, importanța Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, adoptată la 13 septembrie 2011, la Washington – parte integrantă a expoziției, și a subliniat necesitatea explorării, împreună cu partenerii americani, a tuturor oportunităţilor pentru aprofundarea colaborării bilaterale în fiecare dintre cele zece domenii de cooperare vizate, de la palierul politico-militar şi de securitate, la consolidarea relaţiilor economice bilaterale, includerea României în Programul Visa Waiver, la amplificarea interacţiunii la nivelul comunităţii ştiinţifice şi academice, cooperarea în domeniul tehnologiei, inovării, cercetării, educaţiei și culturii – aspecte documentate în expoziția aniversară deschisă la Biblioteca Națională.
Dean Thompson, însărcinatul cu afaceri a.i. al SUA la București: „Naţiunile noastre continuă să colaboreze strâns pentru a înfrunta cele mai dificile provocări mondiale. De exemplu, cooperăm în cadrul unor programe şi pe subiecte legate de statul de drept, lupta împotriva corupţiei şi lupta împotriva terorismului. În plus, am avut numeroase schimburi academice în şi din ţările noastre, într-o mulţime de domenii precum guvernarea corporativă, administraţia publică şi traficul de persoane. Mai mult, naţiunile noastre sunt pline de diversitate şi ne străduim să avem politici incluzive şi suntem mândri de acest lucru, recunoscând faptul că diversitatea este unul dintre cele mai atuuri ale noastre. Rămânem uniţi şi ne exprimăm angajamentul faţă de egalitate, securitate şi libertate, libertatea întregii lumi. […] Voi încheia spunând că această seară este o celebrare a incredibilei, puternicei şi îndelungatei prietenii dintre poporul american şi poporul român. Prieteni atunci, prieteni acum, prieteni pentru totdeauna".
Claudia Șerbănuță, director al Bibliotecii Naționale: „Bibliotecile au fost dintotdeauna martori tăcuți ai evenimentelor istorice, colecționând acte ale diplomației culturale. […] Documentele diplomatice ilustrează punctele de întâlnire între culturi, traduc o cultură pentru a o face accesibilă unui alt context cultural […]. Expoziția de față ilustrează în chip strălucit marile transferuri culturale din ultimii 135 de ani între România și SUA. Cred că bibliotecile pot avea o contribuție mai mare în a ilustra relaţiile culturale, fiindcă, în timp, s-au dovedit a fi mai mult decât martori tăcuți ai acestor relații. […] În 1969, în urma vizitei președintelui Nixon, ca gest de diplomație culturală, au fost create Biblioteca Română din New York și Biblioteca Americană din București – care avea să devină una dintre cele mai importante biblioteci de dinainte de 1989. Deschiderea Bibliotecii Americane, într-o țară unde cenzura era norma, a reprezentat un succes diplomatic. […] După 1989, într-o democrație în construcție, bibliotecile românești au devenit, încet, dar sigur, susținători ai educației cetățenilor democrați. Și în acest efort susținerea venită de peste ocean a fost semnificativă. Deschiderea a 9 American Corners în biblioteci din toată țara (inclusiv în Biblioteca Națională, din 2013) a furnizat resurse și colecții ce promovează nu numai cultura americană, ci și valorile democratice și experiențele multiculturale, în general. […] Relațiile diplomatice au nevoie de timp ca să dea roade. Exemplul bibliotecilor arată că diplomația culturală este una dintre cele mai eficiente modalități de a produce schimbările semnificative”.
inapoi