Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy
11-16 iulie 2016
Cea de-a 16-a ediție a Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy [Seminarul București-Princeton dedicat Filosofiei din Modernitatea timpurie], eveniment academic şi filosofic deosebit de important, va avea loc la Alba Iulia între 11 şi 16 iulie 2016.
Organizat de Institutul de Cercetări Umaniste al Universității București, în colaborare cu Biblioteca Batthyaneum, Filială a Bibliotecii Naționale a României, şi cu Institutul Teologic Romano-Catolic şi susţinut de Primăria Municipiului Alba Iulia, seminarul reprezintă cea mai semnificativă manifestare culturală a acestei veri.
Astfel, timp de patru zile (12-15 iulie), unii dintre cei mai reputați filosofi și istorici ai lumii vor dezbate și studia probleme ale istoriei științei și filosofiei moderne timpurii.
Tema din acest an a seminarului este “The Architecture of Reason: Laws, Axioms and Principles in Early Modern Thought”, iar invitați precum Peter Anstey (IRH-ICUB & University of Sydney), Daniel Garber (Princeton University), Philippe Hamou (Universite Paris Ouest), Rob Iliffe (University of Oxford) sau Richard Serjeantson (University of Cambridge) vor putea considera și trece în revistă, cu acest prilej, o serie de aspecte ale gândirii moderne timpurii, în cadrul deosebit de fertil al celor două importante biblioteci albaiuliene (Biblioteca Batthyaneum și Biblioteca Institutului Teologic Romano-Catolic).
Bucharest-Princeton Seminar in Early Modern Philosophy este o instituție binecunoscută pe scena științifică internațională – un seminar pentru cercetători și studenți, înființat în 2001 de Vlad Alexandrescu și Dana Jalobeanu (Universitatea din București). Evenimentul se desfășoară în fiecare an, în luna iulie, în diferite locuri din România (București, Bran, Mălâncrav, Tescani..., iar acum Alba Iulia).
Devenit deja o tradiție, formatul seminarului îmbină sesiuni paralele de discuții pe text, cu prezentări și conferințe magistrale. Fiecare zi a evenimentului va avea o temă specifică. Astfel, prima va fi dedicată studiului matematicii în perioada modernă, în cea de-a doua vor fi întreprinse investigații privind metafizica și teologia, cea de-a treia va fi alocată logicii și artei gândirii, urmând ca în ultima zi să fie aduse în discuție texte de filosofie morală și de fizică.
Un rol determinant în modelarea cunoașterii în perioada modernă timpurie l-a avut metoda de diseminare a ştiinţei. În cadrul rețelelor europene de răspândire a cunoașterii, Biblioteca Batthyaneum a avut, de la bun început, un statut aparte. În prezent, ea reprezintă un important centru de conservare a cărții din Europa de Est, fiind relevantă inclusiv datorită surselor bibliografice pe care le deţine, ignorate până de curând de cercetarea internațională în istoria și filosofia științei. Cu ocazia seminarului, o parte din aceste lucrări (ediții extrem de rare de opere teologice, filosofice, matematice și științifice din secolele XV-XVIII), probabil unice în România, vor fi expuse într-un spaţiu special amenajat şi se vor afla la îndemâna participanţilor, pe toată durata manifestărilor. Aceste resurse pot conduce, împreună cu expertiza participanților la eveniment, la descoperiri cruciale, care vor contribui la o mai bună înțelegere a contextului științific și filosofic al Europei secolelor XVI-XVIII.
Seminarul s-ar putea dovedi o oportunitate pentru punerea bazelor unei colaborări temporare – sau, de ce nu?, permanente – între Biblioteca Batthyaneum și unele dintre cele mai prestigioase centre de studiu al filosofiei moderne timpurii – Universitatea Oxford, Universitatea Cambridge, Universitatea Princeton etc., înscriind astfel orașul Alba Iulia în circuitul internațional al studiului istoriei și filosofiei științei.
(Ovidiu Babeș, Universitatea din București)
inapoi