home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Xilogravura din tipăriturile vechi bucureștene (1582-1830). Prezentare de carte
16 septembrie 2016

Vineri, 16 septembrie 2016, de la ora 17.00, la Biblioteca Națională a României (Mezanin – Aripa Mircea Vodă) va avea loc prezentarea volumului Xilogravura din cartea românească veche tipărită la București (1582-1830), semnat de Anca Elisabeta Tatay, doctor în istorie, bibliotecar I la Biblioteca Academiei din Cluj-Napoca și cercetător la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, și Cornel Tatai-Baltă, prof. univ. dr. – Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.

Invitați: profesorul și istoricul literar Mircea Anghelescu și criticul de artă Virgil Mocanu.

Participarea este liberă.

Apărut în 2015 la editura clujeană Mega, consistentul volum Xilogravura din cartea românească veche tipărită la București (1582-1830) (520 de pagini) se deschide cu un Argument privind importanța cercetării xilogravurii de la București (1582-1830), capitolele propriu-zise ale lucrării compunând o galerie de portrete de xilogravori: Ieromonahul Lavrentie, cel dintâi xilogravor de la Bucureşti (1582); Un xilogravor de talie europeană: Ivan Bakov (1678-1705); Damaschin Gherbest, un xilogravor prestigios de factură occidentală (1682-1688); Antim Ivireanul şi Evanghelia Greco Română de la 1693, o capodoperă a artei tiparului şi a xilogravurii brâncoveneşti; Xilogravorul Ursul Zugrav, reprezentant de frunte al artei brâncoveneşti (repetarea unor lucrări de ale sale între anii 1720-1806); Tipograful episcop Mitrofan, un xilogravor controversat (discutarea unei viniete des apărute între anii 1728-1827); Xilogravorul Dimitrios, autorul unei ilustraţii mult vehiculate în epocă (1729-1746); Xilogravorul Vasilie Dobromirski şi Evanghelia din 1760; Xilogravorul Iordache Stoicovici tipograf (1759-1767); Xilogravurile de tradiţie bizantină ale lui Grigorie ieromonah din Triodul tipărit la Bucureşti în anul 1768 (tipograf și gravor activ între 1747-1774); Xilogravurile lui Mihai Râmniceanu din Penticostarul de la 1768; Colaborarea pasageră a xilogravorului Popa Costandin tipograf râmnicean cu tipografia din Bucureşti (1774); Dimitrie Petrovici tipograf, xilogravor la nevoie (1778); Xilogravuri semnate de Stanciul Tipograf între anii 1780-1806; Prezenţa xilogravurilor realizate de Gheorghie Costandin Râmniceanu şi Dimitrie Mihai Râmniceanu în cărţile tipărite la Bucureşti (circa 1783); Gheorghie Vlădescu, cel din urmă tipograf şi xilogravor râmnicean în slujba imprimeriei din Bucureşti (1798-1819); Contribuția lui Ghervasie Monah de la Mănăstirea Neamț la împodobirea cărților bucureștene cu xilogravuri (1819-1830); Xilogravorul ieromonah Costantie (1820-1830); Xilogravuri de Popa Simeon existente în cărţile tipărite la Bucureşti (1823-1828); Ioan Zugraf şi Calendarul din 1823; Xilogravorul de reputaţie europeană, Gritner (1829-1830).

„Cărțile apărute în cel mai prolific centru al tiparului românesc vechi, care a fost Bucureștiul, au circulat intens în întreg spațiul locuit de români, și chiar dincolo de acesta, înrâurind în diferite grade evoluția tiparului, a graficii și a culturii românești”, se arată în prefața volumului care va fi prezentat la Biblioteca Națională a României.

inapoi