home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Biblioteca Națională la Târgul Gaudeamus – Carte de învăţătură
14 noiembrie 2016

În perioada 16-20 noiembrie 2016, Biblioteca Naţională a României va fi prezentă în cadrul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, cu standul nr. 333, situat la nivelul III (7.70) al Pavilionului Central Romexpo, stand de la care publicul va putea achiziționa o serie de publicații (periodice, albume și cataloage) editate de Biblioteca Naţională a României în ultimii ani și unde va putea viziona expoziția virtuală „Visul din pavilionul roșu” – călătorie prin Ţara Marelui Dragon – cultura chineză în cărţile editate în România în perioada 1990-2015.

Miercuri, 16 noiembrie 2016, de la ora 12:00, Domnul Octavian Gordon, Director General al Bibliotecii Naţionale, va susține o alocuțiune cu ocazia evenimentului de deschidere a standului oficial al Chinei, țară cu statut de invitat de onoare al ediției din acest an a Târgului Gaudeamus. Standul oficial al Chinei va include și expoziţia Istorie, cultură şi civilizaţie chineză – receptarea în România, care prezintă o selecție de aproximativ 120 de cărți din colecțiile Bibliotecii Naționale. Expoziția a fost prezentată anterior, în perioada 24-28 august 2016, în cadrul celei de-a 23-a ediții a Târgului Internațional de Carte de la Beijing, eveniment în care România a fost invitată de onoare, alături de țările central și est-europene.

Biblioteca Naţională este partener al Societății Române de Radiodifuziune – organizatorul Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură –, încă din anul 2004, furnizând, prin intermediul Serviciului Depozit Legal, date statistice privind producţia românească de carte.

Realizată cu ocazia ediției din acest an a Târgului Gaudeamus, expoziția „Visul din pavilionul roșu” – călătorie prin Ţara Marelui Dragon – cultura chineză în cărţile editate în România în perioada 1990-2015 conţine o selecţie de lucrări publicate în ultimii 25 de ani de editurile româneşti.

Conform catalogului Bibliotecii Naţionale a României, numeroase edituri din Bucureşti şi din ţară au inclus în planurile editoriale, în intervalul 1990-2015, lucrări dedicate culturii chineze, printre acestea figurând: din Arad: Mirador; din Braşov: Pastel; din Bucureşti – 100+1 Gramar, Adam, Ager Economistul, Albatros, ALL, ALLFA, André, ART, Artemis, BIC ALL, Biltong, Business Adviser, Cartega, Coresi, Creuzet, Curtea veche, Dharana, Editura Institutului Cultural Român, Editura Fundaţiei România de Mâine, Editura Muzeului Literaturii Române, Editura Universităţii din Bucureşti, Elis, Elit, Fiat Lux, Flamingo GD, Garamond, Ghepardul, Hardcover & Paperback, Herald, Humanitas, IBU, Ion Creangă, Litera, Meteor Press, Ministerul Afacerilor Externe, Niculescu, Orient-Occident, Paideia, Pelerin, Printech, Pro Universitaria, RAO International, Rawex Coms, RBA Media, Semne, Top Form, Trei, Univers Enciclopedic, Univers, Universal Dalsi, Uranus, Vasile Cârlova, Vremea, Qilinul din jad; din Buzău: Omega, Qilinul din jad; din Cluj-Napoca: Clusium, Napoca Star; din Constanţa: Europolis; din Craiova: Hyperion, Obiectiv; din Galaţi: Axis Libri, InfoRapArt; din Iaşi: Polirom, Princeps Edit, Sedcom Libris, Timpul; din Oradea: Casa Cărţii; din Orăştie: Emma; din Timişoara: Anthropos, Editura de Vest, Helicon, Paradox; din Târgovişte: Pandora-M; din Sibiu: Editura Universităţii Lucian Blaga etc.

În intervalul 1990-2015, au fost publicate aproximativ 350 de titluri (lucrări românești și traduceri – albume și atlase turistice, antologii, jurnale de călătorie, biografii, memorialistică, eseistică, beletristică, folcloristică şi istorie literară, istorie politică, economică şi culturală, religie şi civilizaţie, geografie şi turism, diplomaţie şi relații româno-chineze). Cele mai multe cărți au apărut la editurile: Humanitas, Polirom, BIC ALL, Qilinul din jad, Cartega, Ghepardul, Litera, Hardcover & Paperback, Universal Dalsi, Curtea Veche, 100+1 Gramar, Axis Libri, Top Form, Pelerin, Sedcom Libris, Dharana, Artemis, Vremea, Univers.

Unele edituri au serii/colecţii dedicate: Editura Qilinul din jad din Bucureşti – Textele fundamentale ale taoismului şi confucianismului şi Dragonul şi Phoenixul; Editura Elis din Bucureşti – Vechi basme chinezeşti.

Printre cei mai traduși autori chinezi (poezie, proză, teatru) se numără scriitorul și regizorul francez de origine chineză Sijie Dai, editat de Polirom (romanele Balzac şi micuţa croitoreasă chineză, ediții 2002 și 2011; Complexul lui Di, 2004, Într-o noapte fără lună, 2009), prozatorul și dramaturgul Lao She (romanele Domnul Ma şi fiul, Hardcover & Paperback, 2012 și Omul-cămilă, Editura Institutului Cultural Român, 2004 etc.; piesa Ceainăria, Editura Ghepardul, ediții 2004 și 2005), prozatorul Mo Yan, laureat al Premiului Nobel în 2012, editat de Humanitas (Broaşte, 2014; Baladele usturoiului din paradis, 2013; Obosit de viaţă, obosit de moarte, 2012; Sorgul roşu, 2008), dar și de Editura TREI (Schimbarea, 2012), poetul Lee Kuey-shien, publicat de Editura Pelerin (Ora amurgului, 2012; Frumuseţea Tandreţei, 2006).

Alţi scriitori chinezi publicaţi de editurile româneşti: Jung Chang (proză – best-sellerul Lebedele sălbatice: trei fiice ale Chinei, Curtea Veche, 2013), Iu Pingcun (proză), Liao Ymei (teatru), Li-Tai-Pe (unul dintre cei mai importanţi poeţi ai dinastei Tang – Pavilionul de porţelan, Helicon, 1994), Lu Xun (unul dintre cei mai importanţi prozatori chinezi ai sec. XX – Adevărata istorie a lui A Q, Universal Dalsi, 2005), Jiang Rong (proză – best-sellerul Totemul lupului, Curtea Veche, 2009), Shan Sa (secretara pictorului Balthus, proză – Jucătoarea de Go, Pandora-M, 2004, Polirom, 2014), Su Tong (proză – Eu sunt împăratul Chinei, RAO, 2008), Cheng'en Wu (proză, secolul XVI, unul dintre cei mai importanţi prozatori chinezi clasici – Însemnarea călătoriei spre vest, Qilinul din jad, 2008), Zhang Henshui (proză), Zhang Tianyi (proză), Zhu Chunyu (proză) etc.

Între antologiile importante publicate în această perioadă menţionăm ediţia bibliofilă din Antologia poeziei chineze: Poezie cântată (Ţâ) (Orient-Occident, 1996) şi Antologia de poezie chineză contemporană (Editura de Vest, 1996), iar la capitolul folcloristică, volumele îngrijite de Ion Dorobanţu şi Eufrosina Dorobanţu: Cei opt nemuritori (Cartega, 2005), Fabule şi anecdote chinezeşti (Universal Dalsi, 2001), Grădina Zeiţei de Jad: Poveşti chinezeşti (Garamond, 1995); Lupta dragonilor: poveşti chinezeşti (100+1 Gramar, 2001), precum şi Păţaniile hazlii ale Dragonului Leneş (Elis, 1995).

În ceea ce privește istoria literară, menţionăm lucrările semnate de Ileana Hogea-Velişcu – China mandarinală şi literatura chineză (Editura Fundaţiei România de Mâine, 2010) şi Tratatul de literatură chineză veche (Pro Universitaria, 2013) şi de Camelia Pantazi Tudor – Atingerea unui ideal: literaţii din perioada dinastiei chineze Tang (Rawex Coms, 2010), dar şi teza de doctorat susţinută de Qi Shu-Juan, în 1991, la Universitatea din Bucureşti – Proza românească de evocare a copilăriei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea (în comparaţie cu literatura chineză modernă).

O serie de autori români au publicat jurnale de călătorie: Alexandru Borza – Însemnările unui botanist român dintr-o călătorie în China (Anthropos, 2002); Vasile Dan – Un Li pe drumul mătăsii: [jurnal chinezesc] (Mirador, 2002); Ioan Holban – Poarta lumii. Jurnal în China (Sedcom Libris, 1999); Grigore Ilisei – Repede privire asupra miracolului chinez: dintr-un jurnal de călătorie (Princeps Edit, 2004); Liberi în oraşul interzis: jurnal chinez / Leo Butnaru, Horia Gârbea, Mircea Ghiţulescu, Dinu Grigorescu (Ghepardul, 2007); Ştefan Naciu – Răsăritul galben: reportaje din China: Beijing, Xian, Canton, Shanghai, Hong-Kong (100+1 Gramar, 1998); Dan Tomozei – Descoperind China: Beijing (Editura Universităţii Lucian Blaga, 2012); Corneliu Zeana – Trei secole după Milescu: Jurnal paralel: Călătorie în China (Univers Enciclopedic, 2002) etc.

În ceea ce priveşte relaţiile româno-chineze, menţionăm volumele Relaţiile româno-chineze: 1880-1974: documente şi Relaţiile româno-chineze: 1975-1981: documente, coordonate de ambasador Romulus Ioan Budura (MAE, 2005 şi 2015), autor care a publicat, de asemenea, Politica independentă a României şi relaţiile româno-chineze: 1954-1975: documente (MAE, 2008), precum şi pe cele semnate de istoricul Ion Buzatu – Istoria Chinei şi a civilizaţiei chineze: România şi China (Uranus, 2009), Istoria relaţiilor României cu China din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre şi Dansul în lume dintre cea de-a doua fiică a Romei – Luomaniya […]: cu o scurtă trecere în revistă a istoriei Chinei şi 40 de documente inedite din arhivele M.A.E. şi ale fostei cancelarii a C.C. al P.C.R (Meteor Press, 2005).

Dintre autorii care au scris despre istoria şi economia politică a Chinei, îi menţionăm pe: Florin Pană – Ambiţie multipolară: parteneriatul strategic China-Rusia (RBA Media, 2010); Anna Eva Budura – Ţara simbolurilor: de la Confucius la Mao Zedong (Paideia, [1999]); Natalia Ermicioi – Tranziţia şi dezvoltarea economică a Chinei (Emma, 2014); Enrico Fardella – Mao Zedong: omul care a personificat sufletul naiv şi violent al comunismului Chinei (Litera, 2013); John Farndon – Secretele Chinei: ascensiunea unei noi superputeri mondiale (Litera Internaţional, 2008); Michael Lynch – China: de la Imperiu la Republica Populară: 1900-1949 (BIC ALL, 2004); Stéphane Marchand – Când China va învinge (Pro, 2008); Rana Mitter – Calea amară a Chinei: confruntarea cu lumea modernă (BIC ALL, 2005) etc.

Din categoria religie, spiritualitate şi filosofie cele mai multe cărţi sunt dedicate confucianismului: Doctrina lui Confucius sau Cele patru cărţi clasice ale Chinei (Timpul, 1994); Confucius – Analecte (Humanitas, 1995); Confucius – Frânturi de conversaţie: o enciclopedie a vieţii (Qilinul din jad, 2010); Constantin Lupeanu – Lao Zi şi Confucius (Qilinul din jad, 1997); Florentina Vişan – Prelegeri de confucianism (Editura Universităţii din Bucureşti, 2008) etc.

Între traducătorii reputaţi din limba chineză (literatură, folcloristică, lingvistică, istorie culturală şi politică) îi amintim pe: Eufrosina Dorobanţu, Ion Dorobanţu, Florentina Vişan, Mira Lupeanu, Adrian-Daniel Lupeanu, Constantin Lupeanu, Dinu Luca, Roxana Rîbu, Christina Meiţă-Tang, Elvira Ivaşcu, Smaragdina Bufnă, Ana Zavate, Emil Mirasova, Cristian Mocanu, Li Yu-zhu, Li Jiayu şi Ding Chao.

inapoi