Sub semnul Compasului de Aur: tipărituri plantiniene din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României
25 noiembrie 2016
Expoziţia aduce în atenţia publicului tomuri care au văzut lumina tiparului cu peste patru sute de ani în urmă, la Anvers, în Officina Plantiniana, în prezent contribuind la prestigiul Colecţiilor Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României.
Bucurându-se de aprecierea generaţiilor succesive de cititori şi colecţionari, ediţiile plantiniene au traversat veacurile ca mesagere ale societăţii umane din care s-au ivit. Ele oglindesc, totodată, gradul mare de circulaţie, atins în întreaga lume, fapt atestat de frecventele însemnări manuscrise şi mărci de proprietate purtate de aceste volume.
În atmosfera de efervescenţă culturală a veacului al XVI-lea, în Ţările de Jos se scria o pagină remarcabilă din istoria cărţii. Politica editorială locală înregistra un avânt impresionant, reflectat în volumul mare de cărţi tipărite, cu un conţinut din ce în ce mai variat din domeniul ştiinţei şi al cunoaşterii în general.
Se evidenţiază importantul centru cultural şi economic flamand Anvers, denumit în Renaştere „Atena Ţărilor de Jos”, care avea să devină vatra imprimeriei ilustrului tipograf Christophe Plantin (cca.1520-1589).
Născut lângă Tour, în provincia Touraine din Regatul Franţei, acesta şi-a făcut ucenicia în atelierul de legătorie al librarului normand Robert II Macé, la Caen. Vreme de un deceniu, Christophe Plantin a deprins nobilul meşteşug pe care îl va practica, apoi, ca legător de carte în primii ani după stabilirea la Anvers, impresionând prin măiestria sa.
Piatra de temelie a edificiului editorial al acestuia, prima sa tipăritură, apărea ceva mai târziu, în anul 1555. Sub cunoscuta emblemă a Compasului de Aur şi sub înrâurirea devizei „Labore et Constantia”, Christophe Plantin va purta arta tiparului pe culmi nebănuite, Officina Plantiniana având o evoluţie remarcabilă. Creaţiile sale tipografice notabile – cea mai însemnată fiind monumentala ediţie poliglotă „Biblia sacra hebraice, chaldaice, graece et latine”, tipărită între anii 1568-1573 sub patronajul Regelui Filip al II-lea al Spaniei – îi vor aduce prestigiosul titlu de „architypographus regius”. Este evidentă preocuparea acestui maestru al tiparului atât pentru formă, cât şi pentru conţinut în atingerea celor mai alese înfăţişări ale tomurilor sale, care se înscriu între cărţile de factură umanistă ale Renaşterii, prefigurând, totodată, splendoarea artei baroce a secolului al XVII-lea.
La 1 iulie 1589, Christophe Plantin se stingea din viaţă în oraşul pe care l-a slujit cu abnegaţie vreme de patru decenii, aflându-şi odihna veşnică în Catedrala Notre-Dame din Anvers. Jan Moretus, ginerele, şi urmaşii acestuia, începând cu Balthasar I Moretus, vor duce mai departe numele imprimeriei de succes al acestei veritabile dinastii de editori-tipografi cu o istorie de peste trei sute de ani.
Vă invităm sa vizualizați expozitia virtuala
aici.
Referent ştiințific: Andreea Răsboiu, Serviciul Colecții Speciale
inapoi