home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Antim Ivireanul – cărturar şi tipograf. Cărţi vechi aflate în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României
28 noiembrie 2016

Anul 2016 marchează împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfântului Ierarh Antim Ivireanul (1650?-1716). Originar din Iviria (Georgia), el şi-a însuşit meşteşugul sculpturii în lemn, al caligrafiei, picturii şi broderiei la Constantinopol, unde a fost rob în perioada tinereţii. Aici s-a şi călugărit, schimbându-şi numele de mirean, Andrei, în Antim.

Despre viaţa sa privată se cunosc puţine lucruri. Nu se ştie cu exactitate când a ajuns în ţările române, dar o scrisoare a patriarhului Hrisant Notara către Ianache Văcărescu relevă faptul că a fost egumen al Mănăstirii Cetăţuia din Iaşi.

Anul sosirii lui Antim în Ţara Românească a rămas un mister, motiv de numeroase supoziţii. Prima mărturie certă referitoare la prezenţa sa în acest spaţiu geografic datează din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, mai exact din anul 1691, când, pe foaia de titlu a cărţii în limba greacă Capitole îndemnătoare de Vasile Macedoneanul, imprimate în Tipografia Domnească de la Sfânta Mitropolie din Bucureşti, apare menţiunea: „de Antim Ieromonahul”.

A fost pe rând Egumen al Mănăstirii Snagov, Episcop de Râmnic şi, în cele din urmă, Mitropolit al Ungrovlahiei. De-a lungul a 25 de ani (1691-1716) a desfăşurat o importantă activitate tipografică, ocupându-se personal de imprimarea a patruzeci şi unu de titluri în limbile greacă, română, slavonă şi arabă.

În luna septembrie a anului 1716, Antim Ivireanul este arestat din ordinul domnitorului Nicolae Mavrocordat şi caterisit prin dispoziţie patriarhală. Ucis de soldaţii ce îl însoţeau în exil la Muntele Sinai, a fost canonizat de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, fiind prăznuit în fiecare an la data de 27 septembrie.

Prilejuită de această comemorare, expoziţia virtuală „Antim Ivireanul – cărturar şi tipograf” prezintă imagini din cărţi tipărite de Antim Ivireanul, aflate în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale a României.

Fondul de bibliofilie românească al Bibliotecii Naţionale a României cuprinde exemplare tipărite de Antim Ivireanul şi ucenicii săi, Mihai Iştvanovici şi Gheorghe Radovici, în centrele tipografice din Bucureşti, Snagov, Râmnic şi Târgovişte, însumând douăzeci şi două de titluri, cu şaizeci şi două de exemplare. Dintre acestea, merită menţionate: Vasile Macedoneanul. Capitole îndemnătoare. Bucureşti, 1691 (unul dintre exemplarele Bibliotecii Naţionale având o însemnare olografă a lui Antim Ivireanul); Evanghelia greco-română. Bucureşti, 1693 (cu xilogravuri ale evangheliştilor în plină pagină); Maxim Peloponezianul. Carte sau lumină. Snagov, 1699; Liturghier grecesc şi arăbesc. Snagov, 1701; Noul Testament. Bucureşti, 1703.

Joi, 8 decembrie 2016, în cadrul Zilelor Bibliotecii Naţionale a României, ediţia a XIX-a, va avea loc simpozionul „Carte sau Luminăˮ: 300 de ani de la moartea Sfîntului Ierarh Martir Antim Ivireanul, care va include şi vernisajul expoziţiei „Antim Ivireanul – cărturar şi tipograf”. Publicul va putea vedea expuse, cu acel prilej, câteva dintre tipăriturile lui Antim păstrate în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale.

Vă invităm să vizualizați expoziția virtuală aici.

Curator – Mariana Irimia, Serviciul Colecţii Speciale, Biblioteca Naţională a României

inapoi