„Manuscrise și Maeștri Tipografi în colecțiile Bibliotecii Naționale a Românieiˮ: o producție Trinitas TV 2016
23 decembrie 2016
Produsă în anul 2016 de Trinitas TV (realizator – Răzvan Mihai Clipici; grafică – Lucian Antohi, operator imagine – Horia Ghimpa, lectura – Șerban Madgearu, editori imagine – Iulia Năstase și Răzvan Mihai Clipici), seria „Manuscrise și Maeștri Tipografiˮ propune o incursiune în istoria cărții și a tiparului românesc, prezentând colecții importante aflate în instituții patrimoniale precum: Biblioteca Națională a României, Arhivele Naționale, Biblioteca Sfântului Sinod, Muzeul Național de Artă, Biblioteca Academiei Române etc.
În cadrul acestei serii, Cabinetului de Manuscrise al Bibliotecii Naționale a României îi sunt dedicate două episoade (despre cartea manuscrisă aflată în această colecție, de la cea mai veche piesă, din secolele X–XI, până la cele de secol XIX).
Intervievat: Cristina Marinescu – Serviciul Colecții Speciale.
Cabinetul de Manuscrise al Bibliotecii Naţionale a României reunește peste 40.000 de documente unicat (carte manuscrisă, piese de corespondență, manuscrise de scriitor, memorialistică, documente de arhivă personală etc.). Dintre acestea, 1.500 sunt cărți manuscrise, iar 30.000 – scrisori, restul reprezentând diverse documente de arhivă personală.
Printre documentele deosebite ale acestei colecții se numără două suluri mari de pergament, conţinând fragmente din Tora în ebraică, 20 de firmanuri turceşti şi un manuscris indochinez pe foi de palmier.
Cel mai vechi manuscris, din secolul X-XI, este o filă de pergament cu text în limba greacă, conţinând Pericopa Evanghelică din Joia Mare. Între manuscrisele contemporane intrate în ultimii ani în colecțiile Bibliotecii Naționale, prin donație, le menționăm pe cele ale istoricului şi filosofului Neagu Djuvara.
Manuscrisele de tip carte variază ca format, datare şi conţinut. În colecţie se află un manuscris-mamut în limba latină, de secol XIII, pe pergament, cu frumoase letrine, dar şi un delicat manuscris-liliput persan, de formă octogonală, reprezentând, probabil, un horoscop, din prima jumătate a secolului XIX. Majoritatea conțin texte religioase – cel mai vechi fiind un Evangheliar de secol XIII. Din această categorie, semnalăm şi manuscrisele realizate în secolul XIX de Picu Pătruț – unul dintre ultimii mari miniaturiști europeni.
Epoca modernă este reprezentată prin jurnalele lui Titu Maiorescu, prin manuscrisul romanului „Enigma Otiliei” de George Călinescu şi prin cel al romanului filosofic al lui Mircea Eliade, „Lumina ce se stinge”.
Unele manuscrise au o formă atipică – de pildă, trei cărţi alcătuite din plăcuţe de lemn frumos xilogravate cu poezii eminesciene.
Corespondenţa este la fel de fascinantă. Sunt scrisori ale unor mari personalităţi româneşti, printre care: Ion Barbu, Vasile Voiculescu, Cella Delavrancea, George Enescu, Nicolae Titulescu, Martha Bibescu.
Marea majoritate a scrisorilor sunt în limbile română şi franceză. Alte limbi utilizate în corespondență: italiană, spaniolă, engleză, germană, dar și suedeză şi japoneză.
Colecţia de manuscrise aflată în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României este completată de fişierul istoriografului, scriitorului și publicistului Lucian Predescu (1907-1983) – o enciclopedie a lumii româneşti, care se prezintă sub forma a sute de mii de fişe pe hârtie, păstrate în cutii de lemn, un fond nepreţuit prin informaţiile pe care le oferă (mai ales cele privitoare la personajele mai puţin cunoscute ale culturii noastre).
Unele fonduri au fost cercetate în profunzime (cazul colecţiei de manuscrise greceşti), altele (de exemplu, manuscrisele arabe) îşi aşteaptă încă specialiștii și cercetătorii.
inapoi