Un aristocrat al pianului: Dinu Lipatti. 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului
9 mai 2017
Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naşterea pianistului şi compozitorului român Dinu Lipatti, în perioada 9 mai -1 iunie 2017, la Biblioteca Naţională a României (Symposium, parter) este deschisă expoziţia Un aristocrat al pianului: Dinu Lipatti, eveniment din seria manifestărilor Lipatti - 100 (CD-uri, DVD-uri, LP-uri și partituri din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale).
Curator: Raluca Bucinschi
Intrarea este liberă.
Program de vizitare:
Luni, Miercuri, Vineri: 08.00-18.00; Marți, Joi: 08.00-20.00.
Vernisajul expoziţiei va avea loc marți, 9 mai 2017, de la ora 18:00.
Cu acest prilej publicul este invitat să ia parte la concertul vocal-instrumental „Un aristocrat al pianului - Dinu Lipatti", eveniment din seria manifestărilor „Lipatti – 100“, organizat de Biblioteca Naţională a României, în parteneriat cu Colegiului Naţional de Arte „Dinu Lipatti".
Alături de lucrările compuse de Dinu Lipatti, din program nu vor lipsi lucrări de George Enescu, Marţian Negrea, George Grigoriu, Johann Sebastian Bach, Şerban Nichifor, Frédéric Chopin.
Solişti: Melisa Duţa, Iulia Chertes, Cristiana Achim, Vicenzo Deacu (pian), Bogdan Preda (flaut), Iulia Miulescu, Ana Stănescu (soprane), Robert Marian Sumanariu (trompetă), Adrian Ţanea (clarinet).
În Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale se păstrează înregistrări audio cu recitalurile susţinute de Dinu Lipatti, alături de orchestre şi dirijori de renume, interpretând compoziţii proprii sau lucrări ale compozitorilor săi preferaţi: Johann Sebastian Bach, Franz Liszt, Wolfgang Amadeus Mozart, Robert Schumann, Frédéric Chopin. Orchestrele şi dirijorii alături de care evoluează Lipatti sunt: Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks, Südwestfunk Sinfonieorchester, Orchestra Suisse Romande, Ernest Ansermet, George Georgescu, Eduard van Beinum, Carlo Felice Cillario, Herbert von Karajan şi alţii. Totodată, Cabinetul de Muzică deţine şi ultima înregistrare a renumitului pianist, recitalul pe care Lipatti l-a susţinut în cadrul Festivalului de la Besançon, pe 16 septembrie 1950, acesta decedând pe 2 decembrie în acelaşi an.
Colecţiile Speciale deţin partituri din creaţia compozitorului: Dansurile Româneşti pentru 2 piane sau pian şi orchestră, lucrare dedicată dirijorului Ernest Ansermet, Cinci Lieduri pe versuri de Verlaine, 4 Melodii pentru voce şi pian, Sonatina pentru violină şi pian, Fantezia pentru piano solo op. 8, Simfonia concertantă pentru două piane şi orchestră de coarde, Concertino în stil clasic, pentru pian şi orchestră de cameră, lucrare dedicată profesoarei sale Florica Musicescu şi având dedicaţia autografă a compozitorului pentru dirijorul George Georgescu; partiturile lucrărilor în care Lipatti a excelat ca interpret, acestea fiind compuse de Johann Sebastian Bach, Frédéric Chopin, Béla Bartók, Robert Schumann şi alţii.
Dinu (Constantin) Lipatti s-a născut în Bucureşti, la 19 martie 1917. Creşte într-o familie cu tradiţie muzicală, tatăl său, Theodor, diplomat de carieră, fiind un talentat violonist amator, care studiase cu Pablo de Sarasate, iar mama, Anna Lipatti, o excelentă pianistă. Naş la botez i-a fost George Enescu, astfel că i s-au recunoscut şi cultivat din fragedă copilărie înclinaţiile muzicale.
La 8 ani, Dinu este încredințat profesorului Mihail Jora, pentru a începe o serioasă și metodică educaţie muzicală. Cu acesta va studia pianul, solfegiul şi armonia. După trei ani, având deja nivelul cerut la Conservatorul din București, care pe atunci se numea Academia de Muzică și Artă Dramatică, este admis la clasa renumitei profesoare Florica Musicescu. În 1932, la 15 ani, Lipatti îşi termină studiile de pian după numai 4 ani, în loc de 7 cum era regulamentul în acea epocă. În afară de diplomă, el obţine şi o recompensă foarte importantă – Premiul Paul Ciuntu.
Cariera de concertist a lui Dinu Lipatti va fi inaugurată în 1933, cu Concertul în mi bemol major de Liszt, acompaniat de orchestra Filarmonicii din București, sub bagheta lui Alfred Alessandrescu. Tot în acelaşi an, tânărul de 16 ani participă la Concursul internațional de pian de la Viena și obține Premiul II. Cu această ocazie, pianistul şi dirijorul Alfred Cortot, membru în juriu, a remarcat cu entuziasm talentul pianistului român, considerând că ar fi meritat premiul I și i-a propus să vină în Franţa pentru a-și perfecționa studiile.
În calitate de compozitor, obţine trei recompense succesive la Concursul de compoziţie ”George Enescu”: Menţiunea I cu Sonata pentru pian solo (1932), Premiul II cu Sonatina pentru vioară și pian (1933) și Premiul I pentru Suita simfonică ”Șătrarii” (1934). Această ultimă distincție consacră artistul și în acest domeniu, care îi este foarte drag, dar pe care va fi nevoit să-l lase pe planul doi.
Pianist de geniu, dispărut în culmea artei sale, Lipatti a lăsat în inima melomanilor o amintire pe care timpul nu a estompat-o. Din contră, discurile sale, încontinuu reeditate, se bucură de o preţuire mereu reînnoită. Peste tot, a lăsat urme adânci, există numeroase mărturii despre viaţa sa şi darul său incomparabil de interpret. Compozitorul apare, evident, ca un continuator al stilului enescian, valorificând ingenios folclorul românesc, cu puternice şi înnoitoare aspecte de modernitate. Amintirea atât de luminoasă, legendară, a prezenţei lui Dinu Lipatti pe firmamentul artei muzicale româneşti şi universale rămâne şi astăzi nespus de vie şi durabilă.
inapoi