home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

România în Primul Război Mondial – Anul 1917. Expoziție
21 septembrie 2017

În perioada 20 septembrie 2017 – 30 martie 2018, la Biblioteca Naţională a României (Dealul Spirii – Mezanin) va fi deschisă expoziția „România în Primul Război Mondial – Anul 1917ˮ, care se concentrează – în cele 100 de imagini prezentate – asupra marilor bătălii date pe teritoriul ţării în urmă cu 100 de ani, la Mărăşeşti, Oituz și Mărăşti.

Din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României – Cabinetul de Fotografii au fost selectate o serie de imagini realizate de Serviciul Fotografic al Armatei, însărcinat şi autorizat de Marele Cartier General să documenteze vizual campania armatei române în acest război. Imaginile surprind astfel armata română în timpul acţiunilor de luptă, înfruntând vicisitudinile vieţii de combatant sau pe cele ale anotimpurilor. O altă serie de fotografii propune un portret colectiv al soldatului-ţăran român care a dovedit loialitate faţă de ţară chiar în timpul evenimentelor tulburi ale anului 1917. Viaţa cotidiană din teritoriile ocupate, activităţile autorităţilor germane și vizita Împăratului Wilhelm al II-lea, în septembrie 1917, sunt marcate în expoziție printr-o serie de fotografii ale studiourilor BUFA Bild-und-Film-Amt Berlin, specializate în propagandă germană, precum şi prin cele apărute în presa ilustrată germană oficială de la Bucureşti. Fotografiile alese vorbesc despre viaţa şi despre eforturile românilor în această perioadă de cumpănă a naţiunii române, când o mare parte din ţară s-a aflat sub ocupaţie militară străină.

Dintre documentele de patrimoniu păstrate în Cabinetul Arhiva Istorică, în expoziţie se pot vedea: fragmente din corespondenţa (telegrame) purtată de Marele Cartier General Român cu Legaţia României la Sankt Petersburg sau cu Stavka (Marele Cartier General Rus şi Interaliat); rapoarte privind situaţia prizonierilor de război români şi a populaţiei civile aflate sub ocupaţie germană; articole din Convenţia încheiată între Guvernul Român şi împuterniciţii Puterilor Aliate (la momentul intrării României în război); un fragment din lista militarilor francezi (ofiţeri şi soldaţi în cadrul Misiunii Militare Franceze) decoraţi de statul român; acte oficiale emise de Administraţia Militară de Ocupaţie Germană etc. Toate aceste documente istorice arată starea de fapt cunoscută la cel mai înalt nivel de puterea decizională militară şi civilă, relaţiile dintre aliaţi şi evoluţia acestor relații.

Expoziția conține, de asemenea, o selecție de articole de presă apărute, pe parcursul anului 1917, în „Monitorul Oficial” – editat la Iaşi și în „Gazeta Bucureştilor” – publicație editată în teritoriul aflat sub ocupație, din Cabinetul Periodice Româneşti Vechi.

„România în Primul Război Mondial – Anul 1917ˮ poate fi văzută la Biblioteca Națională a României (Dealul Spirii – Mezanin) în perioada 20 septembrie 2017 – 30 martie 2018.

Intrarea este liberă.

Curator: Elena Cojuhari – Colecții Speciale. Cabinetul Arhiva Istorică.

Anul 1917 a rămas în istoria naţională şi în memoria colectivă drept un an al tragediei și sacrificiului, totodată, drept un an al gloriei şi unei solidarităţi umane imposibil de cuantificat. După sacrificiile şi înfrângerile dureroase din anul precedent, 1916, odată reorganizată armata – cu ajutorul Misiunii Militare Franceze – în refugiul tragic din Moldova, România obţine, în lunile iulie-septembrie 1917, marile victorii de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz, cunoscute ca Ofensiva Kerensky şi Bătălia Moldovei.

Purtată din iniţiativa şefului Guvernului Rus, între 1-19 iulie 1917, moment în care trupele române erau victorioase, Ofensiva Kerensky se încheie brusc, prin decizia şefului statului aliat.

Bătălia pentru apărarea Moldovei (6 august – 12 septembrie 1917), iniţiată de partea germană, a avut ca scop anihilarea liniei de apărare din ceea ce rămăsese neocupat din statul român (partea de nord a Moldovei) şi scoaterea României din război. Bătălia s-a încheiat cu foarte sângeroasele lupte desfăşurate pe segmentul Cireşoaia-Coşna, linia de apărare a Moldovei fiind însă menţinută.

În timpul bătăliei de la Mărăşeşti, este lansată lozinca „Pe aici nu se trece!”. Tot atunci, România o pierde – alături de foarte mulţi confraţi de arme – pe Ecaterina Teodoroiu, cunoscută ca „Eroina de la Jiu”.

Din păcate, jertfa de sânge a poporului român avea să fie umbrită de defecţiunea rusă, prin izbucnirea primei Revoluţii Ruse, în februarie 1917. Defecţiunea ajunge la apogeu în luna noiembrie 1917, când bolşevicii preiau puterea. În aceste condiții, Rusia, ca aliat, nu-şi va mai respecta angajamentele, noul guvern bolșevic dorind încheierea unei păci grabnice cu partea germană.

Partea română se va vedea astfel obligată să lupte pe mai multe fronturi în acelaşi timp, inclusiv pe cel intern, deoarece anarhia bolşevică începe să domine în rândul trupelor ruseşti aliate, aflate pe teritoriul Moldovei. În data de 26 noiembrie/9 decembrie 1917, Guvernul Român, alături de cel Rus, semnează cu reprezentanţii Triplei Alianţe Armistiţiul de la Focşani, cu caracter strict militar. Acest armistițiu va face posibilă, din păcate, încheierea Păcii de la Bucureşti, în data de 24 aprilie/7 mai 1918.

inapoi