home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Brâncuși, o „operă deschisă”. Ziua Națională Constantin Brâncuși la Biblioteca Națională
14 februarie 2018

Luni, 19 februarie 2018, de la ora 15:00 (Scriptorium și Buzunarul TREI – parter), în cadrul seriei Brâncuși, o „operă deschisă”, proiect lansat de Biblioteca Națională a României cu ocazia Zilei Naționale Constantin Brâncuși, va avea loc conferința „Întrebarea Brâncuși”, susținută de poetul Petru Solonaru.

Evenimentul va include și vernisajul expoziției de artă (grafică și sculptură) care reunește lucrări ale unor prestigioși artiști români contemporani: Mihaela Laura Boeru, Dinu Câmpeanu, Ion Ladea, Cristian Pentelescu, Vasile Pop Negreşteanu, Vlad Perianu, Carmen Tepşan, Cosmin Hiristea.

Vernisată de criticul de artă dr. Marian Nencescu, expoziția va rămâne deschisă în perioada 19 februarie – 19 martie 2018 (Luni, Miercuri, Vineri – 08:00-18:00; Marți, Joi – 08:00-20:00, Sâmbătă – 09:00-17:00).

Intrarea este liberă.

Coordonator proiect: Marin Răducu.

Biblioteca Națională propune publicului, în același context, expoziția Bibliografia Brâncuşi – o „operă deschisă” care conține o selecție de cărți – exegeze, albume, cataloage etc. – despre opera și viața marelui artist român, editate în țară și străinătate în ultimele decenii. Bibliografia Brâncuși este o „operă deschisăˮ, în continuă completare, mărturie a infinitelor interpretări la care arta brâncușiană se pretează.

Din 1897, când apărea prima referinţă despre artistul de doar 21 ani (în ziarul Românul), şi până în prezent s-a scris o bibliotecă întreagă despre Brâncuşi – în jur de 10.000 de referințe bibliografice. Conform catalogului Bibliotecii Naționale, mai bine de 200 de volume au fost publicate în România din 1990 și până în prezent (la edituri din București, Bistriţa, Baia Mare, Bacău, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, Galaţi, Geamăna, Oradea, Râmnicu Vâlcea, Timişoara, Târgovişte, Târgu-Jiu). În aceeași perioadă au fost susținute 5 teze de doctorat (la Universitățile din București și Iași). Din lucrările publicate de-a lungul timpului, se poate construi o istorie nuanțată a receptării operei marelui artist, o sinteză a multiplelor semnificații și forme în care a influențat arta (plastică, dar nu numai) modernă și contemporană.

Petru Solonaru: „Căutarea acestei minunate Întrebări înseamnă a îmblânzi «tiparele» și a accede la «arhetip» (Golul Dintâi), adică a idealiza reprezentarea corespondenței hermesiene: «ce e jos e și sus»... Sculptura transcendentă, intuiționistă, brâncuşiană ascultă de legile geometriei sacre despre care eseul vorbește cu smerenie. Un chiup gol e Întrebarea hiero-gliptiei, dar în vidul acesta intră Noaptea Luminoasă, care în adâncu-i ne revelează prin Brâncuși ideea că memoria ne face Veghetori, însă amintirea ne Trezește spre Frumusețea așezată în armonia unor proporții decise, ea, de Ființa Numărului. Acolo ajung, cei aleși, prin astronomia esoterică, muzica sunetului fără sunet și geometria contemplativă”.

inapoi