home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Revista Biblioteca. 70 de ani de existență
14 august 2018

Pentru biblioteconomia românească, pentru istoria, evoluția și perspectivele ei de dezvoltare, revista Biblioteca este și va rămâne un punct de reper și de sprijin. A fost și rămâne deschisă tuturor tipurilor de instituții info-documentare și tuturor profesioniștilor domeniului.

Biblioteca: revistă de bibliologie și știința informării (ISSN 1220-3386), pre numele ei oficial, a împlinit în luna iulie 2018, 70 de ani de existență neîntreruptă.

Înființată în 1948, sub numele de Călăuza cetitorilor: buletin lunar de îndrumare a bibliotecilor şi a cetitorilor, publicația avea în cuprinsul primului său număr, titluri precum: În slujba ridicării culturale a poporului, Biblioteca sătească: rolul bibliotecii și al bibliotecarului în răspândirea culturii la sate (articol semnat de George Baiculescu, în acel moment director al Bibliotecii Academiei Republicii Populare Române), Cartea în Republica Populară Română, Cum se citește o carte, Despre cetitul în grup, Editurile noastre, Cărți noui apărute în librării: prezentare în imagini, Bibliografie: prezentarea cărților necesare pentru înzestrarea bibliotecilor, și rubrici precum: Știri din lumea cărților și a bibliotecilor (un fel de Meridian bibliologic avant la lettre) și Curierul bibliotecarului, „rezervată corespondenței primite din partea tuturor bibliotecarilor din țară”.

Începând cu numărul 2 al revistei, din octombrie 1948 și până în decembrie 1965 publicația se va numi Călăuza bibliotecarului și va avea o apariție lunară. Ca formulă de prezentare se optează pentru linia „articolelor de două-trei pagini, nesemnate, generalizante şi cu caracter declarat propagandistic [care] va fi treptat înlocuită (mai ales după 1953) cu una a articolelor profesionale şi culturale, singura concesie (absolut necesară pentru existenţa revistei) fiind publicarea în cadrul fiecărui număr a unui articol propagandistic de tip editorial, urmat de articolele de fond nepolitizate” (Revista Biblioteca. Dimensiunea culturală a publicației. În: Biblioteca: revistă de bibliologie și știința informării, anul LXV, serie nouă – anul XXIV, nr. 7, 2013, p. 220).

Din 1955, revista intră sub jurisdicția Ministerului Culturii şi încep să apară și articole semnate de specialiști precum Mircea Tomescu, Virgil Cândea, Atanase Lupu, Angela Popescu-Brădiceni, Corneliu Dima-Drăgan, Ioana Lupu etc. Orientarea și tematica publicației se diversifică, asemenea rubricilor care devin permanente: Editorial, Articole despre activitatea bibliotecilor, Istoria cărților și a bibliotecilor, Biblioteci peste hotare, Profiluri etc.

În ianuarie 1966, revista intră într-o a doua etapă evolutivă și își schimbă numele în Revista bibliotecilor, cu periodicitate tot lunară, până în decembrie 1973. Personalităţi culturale ale vremii semnează articole în paginile ei, printre care matematicianul Grigore C. Moisil, criticul și istoricul literar Şerban Cioculescu, filosoful și esteticianul Tudor Vianu, istoricul și eseistul Alexandru Zub.

Amenințată în anul 1973 cu desființarea, revista își va schimba, începând cu ianuarie 1974, periodicitatea din lunară în trimestrială și denumirea din Revista bibliotecilor în Biblioteca. Buletin trimestrial de biblioteconomie/bibliologie. Devine cu aceeași ocazie un supliment al periodicului Îndrumătorul cultural (care la rândul său își va schimba începând cu martie 1980 numele în Cîntarea României). Această stare de lucruri va dura până în decembrie 1989, când, odată cu sfârșitul regimului comunist din România, revista va trece din nou în subordinea Ministerului Culturii, va redeveni lunară și va primi numele de Biblioteca: revistă de bibliologie şi ştiinţa informării, pe care îl poartă şi în prezent.

Din ianuarie 1990, va începe o numerotare nouă (păstrându-se în același timp numerotarea veche): Anul XLII. Serie nouă, Anul I, reluându-și misiunea inițială de revistă de specialitate a întregului Sistem Naţional de Biblioteci.

Începând cu luna martie 2009, revista intră în portofoliul Bibliotecii Naționale a României, iar actualul colegiul de redacţie „este format din specialişti ai domeniului, teoreticieni şi practicieni recunoscuţi. Rubricile revistei evidenţiază interesele şi preocupările întregului Sistem Naţional de Biblioteci: Repere profesionale; Metodologie: teorie biblioteconomică, cercetare ştiinţifică; Viaţa bibliotecilor: prezentarea tuturor tipurilor de biblioteci, activităţi specifice, proiecte în derulare, modele de bune practici în biblioteci, situaţii concrete cu care se confruntă bibliotecile din România; Patrimoniu: valorificarea colecţiilor, valori bibliofile; Meridian bibliologic: personalităţi, evenimente, instituții; Galaxia Gutenberg: calendar biblioteconomic, recenzii, documentar, dezbateri. Revista Biblioteca se adresează tuturor tipurilor de biblioteci din România, aducând în prim plan fenomenul biblioteconomic sub toate aspectele sale.”

În ultimii ani, în special de la preluarea sa de către Biblioteca Națională a României, revista s-a dezvoltat și a evoluat extinzându-și portofoliul de autori și aria de subiecte. Astfel, printre membrii colegiului editorial se numără profesori universitari, directori de biblioteci de prestigiu, precum și alți specialiști ai domeniului biblioteconomic românesc.

Pentru creșterea vizibilității, în special la nivel regional și internațional, începând cu numărul 1 pe 2010, revista este indexată pe platformele de baze de date Ebsco și ProQuest, tot de la acest număr incluzând și abstracte și cuvinte cheie în limba engleză (de la numărul 1 pe 2012 și în limba română).

O prezentare succintă a revistei poate fi găsită pe website-ul Bibliotecii Naționale a României, iar în secțiunea dedicată arhivei, cei interesați pot găsi coperțile revistei, începând de la numărul 1 pe 2009.