Cu drag, de și despre Sorel: Filosoful Sorin Vieru s-a stins din viață la 84 de ani
15 noiembrie 2018
Absolvent al Liceului Mihai Viteazul și al Facultății de Filosofie din București, doctor în filosofie cu teza Axiomatizări şi modele ale sistemelor silogistice (1973), cercetător în cadrul Institutului de Filosofie și al Centrului de Logică din București, profesor, timp de trei decenii, al Facultății de Filosofie – Universitatea din București, traducător și interpret al unor lucrări fundamentale din Platon, din logicienii Rudolf Carnap, Gottlob Frege și Georg Henrik von Wright, discipol al lui Constantin Noica, Sorin Vieru a încetat din viață în 14 noiembrie 2018, după o îndelungată suferință.
Biblioteca Națională îi aduce un pios omagiu și transmite condoleanțe familiei.
Dintre lucrările de istorie și filosofie a logicii, etică și filosofie politică publicate de Sorin Vieru și prezente în catalogul și în colecțiile Bibliotecii Naționale a României, menționăm: teza sa de doctorat Axiomatizari și modele ale sistemelor silogistice, apărută în 1975, la Editura Academiei RSR; cele două volume din Încercări de logică, apărute în anii 1997-2000, la Editura Paideia, în colecţia Studii şi eseuri; Noile riscuri ale gândirii politice, carte scrisă în colaborare cu Terente Robert (Bucureşti: Editura ALL, 2011), cel cu care, în 1990, a publicat, la Editura Humanitas, volumul Riscul gîndirii.
Palmaresul său de traducător include versiunile românești ale lucrărilor scrise de: Stephan Körne – Experiență și teorie: eseu de filozofie a științei (București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1969); Rudolf Carnap – Semnificație și necesitate: un studiu de semantică și logică modală (Cluj-Napoca: Dacia, 1972); William Kneale, Martha Kneale – Dezvoltarea logicii (Cluj-Napoca: Dacia, 1974); V.I. Perminov – Cauzalitatea în filozofie și știință (București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1988); Platon – Parmenide (în: Opere. vol. VI. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1989); Gottlob Frege – Fundamentele aritmeticii: o cercetare logico-matematică asupra conceptului de număr. trad. din germană, cuvânt înainte, note şi tabel cronologic de Sorin Vieru (Bucureşti: Humanitas, 2000, colecția Marile cărţi mici ale gândirii universale).
Profesorul Sorin Vieru figurează în catalogul Bibliotecii Naționale și în calitate de coordonator științific al unor teze de doctorat susținute la Facultatea de Filosofie, Universitatea din București: drd. Adrian Niţă – Existenţă şi predicaţie (2003); drd. Aurel Cazacu – Logica lui Titu Maiorescu: geneză, influenţe, valoare, dispute: despărţirea de Maiorescu (2004); drd. Laura Pamfil – Tradiţie şi originalitate în ontologia lui Constantin Noica (2005); drd. Viorel Zaicu – Noul corp social şi moralitatea de piaţă (2007); drd. Titus Lateş – Bazele logico-semiotice ale esteticii lui Charles Sanders Peirce (2006); drd. Ana-Izabella Ghiţă – Umanism şi utopie în teoria critică a lui Herbert Marcuse: problema plăcerii şi a fericirii (2007); drd. Mihai Ciolan – Ideea de contradicţie şi dialetheismul (2009); drd. Lucian Modog – Fenomenul râsului şi explicitarea sa în hermeneutica fenomenologică a analiticii Dasein-ului (2011).
A semnat prefața la romanul lui Zoltan Terner – Lumea de sub pod şi zarva ei: maraton narativ (Bucureşti: Hasefer, 2011) și postfața la volumul profesorului Mircea Dumitru – Explorări logico-filozofice (Bucureşti: Humanitas, 2004) și a îngrijit, alături de Thomas Kleininger, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleşu, Jurnalul de idei al lui Constantin Noica, apărut la Humanitas în mai multe ediții (1990, 2007, 2017). A publicat, de asemenea, eseul Andrei Pleșu și politica, în volumul O filozofie a intervalului: in honorem Andrei Pleşu, coordonat de Mihail Neamţu și Bogdan Tătaru-Cazaban (Bucureşti: Humanitas, 2009).
Numerele 4-9/2000 ale revistei Secolul XX redau, la secțiunea Electropolis, o suită de E-epistolare transmise între Sorin Vieru, Vlad Vieru și Liviu Andreescu, în care filosoful este „interpelat” cu apelativul Sorel și în care mesajele către interlocutori sunt semnate: „Cu drag, Sorel”.
Sorin Vieru a fost și poet, versurile sale, acompaniate de propriile desene, au fost reunite în volumele Momentan (București: Editura ARA, 1991), Sala de fulgere (Iași: Editura Academia de Poezie, 1999; ediție bibliofilă); Ultima Thule. cu desenele autorului şi texte însoţitoare de Ion Mureşan, Şerban Foarţă, Ioan Es. Pop (Bucureşti: Humanitas, 2015).
„Avutul ontologic
Lui Mihai Șora
În spoitul ibric de aramă
Învârtejită fierbe cafeaua zilei,
picătură cu picătură
se alege elixirul amintirilor.
Din verde absint
licărește fonarul în noapte.
Din mâlul întâmplărilor fumurii
în noaptea pală ca un opaiț / se alege grăuntele auriu”.
(Vieru, Sorin. Ultima Thule. Bucureşti: Humanitas, 2015, p. 13).
„Final
Eu am ieșit momentan
din aburul perpetuu prin care
nimic nu poți vedea,
am traversat câmpul vizual
și acum mă reîntorc ceva mai altfel
în aburul primar.
Închipuiți-mă fericit,
calcinându-mă lent
în vatra
zâmbetului interior”.
(Vieru, Sorin. Momentan. București: Editura ARA, 1991, p. 65).
inapoi