Dunărea României moderne – un portret fotografic
Luni, 2 septembrie 2019, la Biblioteca Naţională (Grădina lui Dionis – parter) va fi deschisă expoziţia Dunărea României moderne – un portret fotografic, care propune publicului, prin intermediul unor imagini selectate din colecţia Cabinetului de Fotografii – Colecții Speciale, o călătorie pe valurile Dunării, de la intrarea în ţară, prin spectaculoasele Cazane, până la Delta Dunării. Nu va fi doar o călătorie de plăcere adresată amatorilor de peisaje naturale, ci şi o călătorie în timp, reamintind rolul jucat de acest fluviu în istoria modernă a României, de la Războiul de Independenţă și până în perioada interbelică.
Curator: Adriana Dumitran – Cabinetul de fotografii, Colecţii Speciale.
În secolul XIX, o serie de tratate încheiate între marile puteri europene au favorizat creşterea importanţei economice a Dunării atât pentru Europa, cât şi pentru România. În urma Tratatului de Pace de la Paris din 1856, a fost instituită Comisia Europeană a Dunării, cu sediul la Galaţi, care a avut un rol hotărâtor în modernizarea şi dezvoltarea economică a oraşelor şi porturilor româneşti la Dunăre, România devenind şi ea, după câştigarea Independenţei, membru cu drepturi depline în acest organism internaţional.
În timpul Războiului de Independenţă din 1877, Carol Szathmari a realizat, în calitatea sa de corespondent de război, o serie de fotografii evocatoare ale Dunării prinse în conflictul ruso-româno-turc, pe simezele Bibliotecii Naţionale fiind prezentate astfel imagini de la Calafat, Corabia şi Zimnicea.
În a doua jumătate a secolului XIX, porturile Brăila şi Galaţi au devenit centre comerciale puternice, iar Sulina şi Tulcea – porturi moderne. În expoziție pot fi văzute fotografii din albumul De Soulina à Galatz, comandat chiar de Comisia Europeană a Dunării, la sfârşitul anilor 1880. Imaginile depun mărturie despre această modernizare: scene pline de forfotă de pe cheiurile portului Galaţi, unde vapoare din întreaga lume așteptau la încărcare, precum şi scene din oraşele şi porturile Sulina şi Tulcea.
Activitatea din portul Brăila de la începutul secolului XX este surprinsă apoi prin intermediul imaginilor dintr-un album realizat în iarna 1902-1903, când Dunărea a îngheţat complet, iar blocurile masive de gheaţă care blocau circulaţia navală au fost sparte prin explozii controlate.
Una dintre realizările inginereşti de excepţie, simbol al domniei Regelui Carol I, a fost Podul de la Cernavodă, construit sub conducerea inginerului Anghel Saligny, între 1890 şi 1895. Pentru expoziţie, au fost selectate câteva fotografii inedite din perioada de construcţie, precum şi două fotografii aeriene ale podului finalizat.
În timpul conflictelor militare balcanice şi în timpul Primului Război Mondial, Dunărea fost o graniţă traversată de armatele române pe poduri de vase, dar şi un martor tăcut al succeselor şi dezastrelor acestora. La sfârşitul campaniei armatei române în Bulgaria, din iulie 1913, trupele s-au întors în ţară, pe la Zimnicea, pe un pod de vase, o parte dintre fotografiile incluse într-un album realizat de un participant la aceste momente putând fi admirate şi în expoziţia de faţă.
Alături de evocarea istorică, din care nu lipsesc emoţia şi nostalgia trezite de catargele şi de velele marilor vapoare, expoziţia prezintă o serie de peisaje dunărene din perioada interbelică, de la sălbaticele Cazane până la Delta Dunării. Nu au fost uitate nici locurile care astăzi nu mai există, dispărute în procesul de modernizare a Dunării, cum este cazul insulei Ada-Kaleh și al Lacului Şerbanu din Insula Mare a Brăilei.
Prin intermediul expoziției Dunărea României moderne – un portret fotografic, publicul este invitat la un spectacol vizual în care opera unor mari fotografi stă alături de fotografia vernaculară, iar fotografia de peisaj completează informația oferită de fotografia documentar-istorică.
►►►
Expoziția poate fi vizionată în perioada 2 septembrie – 31 decembrie 2019 (luni, miercuri, vineri – 08:00-18:00; marți, joi – 08:00-20:00; sâmbătă - 09:00-17:00). Intrarea este liberă.
inapoi