home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Un centenar al cărţii româneşti: 100 de ani de la înfiinţarea Editurii Cartea Românească (1919-2019)
5 decembrie 2019

Marți, 10 decembrie 2019, de la ora 11:00, în cadrul Zilelor Bibliotecii Naționale a României, ajunse la ediția a XXII-a, va avea loc evenimentul Un centenar al cărţii româneşti: 100 de ani de la înfiinţarea Editurii Cartea Românească (1919-2019), prin care este celebrată cea mai veche editură românească, instituţie culturală care a contribuit, de-a lungul ultimului veac, la instruirea tinerilor, dar şi a adulților.

Evenimentul este realizat de Biblioteca Naţională a României în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România şi Grupul Editorial ART.

La dezbaterea organizată cu acest prilej participă scriitorii și criticii literari: Ion Bogdan Lefter, Nora Iuga, Dan Cristea, Dan Gulea – autorul monografiei „Cartea Românească 100. Un simbol al culturii românești” (București: Editura Cartea Românească – Grupul Editorial ART, 2019) și Andrei Novac.

Moderator: Călin Vlasie – coordonator al Editurii Cartea Românească, în cadrul Grupului Editorial ART.

Biblioteca Naţională propune în acest context expoziția Sub aripa grifonului. Un secol de viaţă editorială românească.

Evenimentul are loc în spațiul Palimpsest / Muzeul Cărţii – mezanin.

Participarea este liberă.

►►►

Înființată în anul imediat următor Marii Uniri (în 19 august 1919), Editura Cartea Românească opta pentru un nume de rezonanță în conștiința națională, instituția propunându-și să joace un rol semnificativ în educația și în culturalizarea românilor, să fie un mediator între public şi autori.

Editura era rezultatul fuzionării unor întreprinderi cu tradiție în activitatea de tipărire şi difuzare a cărţii de la noi: Tipografia lui Carol I. Rasidescu – urmașa vechii tipografii a lui C.A. Rosetti, care, la rândul ei, trecuse prin diverse transformări și care avusese mai mulți proprietari, printre care și Carol Göbl; Librăria-Editura Ioanițiu și fiii – înființată în 1858; Librăria Școalelor – înființată de Constantin Sfetea în 1891; Instituția tipografică și editorială Minerva, înființată în 1898. Dintre cei 15 membri ai Consiliului de Administraţie ai editurii, şapte erau academicieni (I. Brătescu-Voinești, I. Pillat, Gh. Țițeica, Gh. Adamescu ș.a.). Banca Națională și-a desemnat, de asemenea, un vice-guvernator și un cenzor, C.T. Teodorescu și G. Dobrovici, iar lumea afacerilor era reprezentată de marele comerciant V.Th. Orghidan.

Prin colecţiile lansate, prin amploarea programelor educaţionale și prin participarea la târguri naţionale şi internaţionale, Editura Cartea Românească a fost un model cultural de succes în perioada interbelică, un instrument educaţional eficient în toate provinciile României Mari. Desfiinţată de regimul comunist în 1948, va fi reactivată, ca Editură a Uniunii Scriitorilor, în 1970, sub conducerea scriitorului Marin Preda, vice-președinte al Uniunii Scriitorilor și personalitate emblematică a editurii, obiectivul asumat fiind acela de a publica scriitorii români, consacraţi, dar și debutanţi. În următoarele trei decenii, editura a dominat piaţa de carte şi a păstrat, în bună măsură, tradiţia coordonatorilor interbelici de prestigiu (Carol I. Rasidescu, Constantin Sfetea, Ioan Athanasiu, Ion Simionescu), avându-i astfel, printre redactori, pe scriitorii: Alexandru Paleologu, Georgeta Dimisianu, Mircea Ciobanu, Florin Mugur, Mihai Gafița, Alexandru Ivasiuc, Sorin Mărculescu, Gabriela Adameșteanu.

În perioada postcomunistă, Cartea Românească a rămas sub aripa Uniunii Scriitorilor, trecând din anul 2005, succesiv, în administrarea editurilor Polirom, Paralela 45, Cartea Românească Educaţional și, în prezent, a Grupului Editorial ART.

inapoi