home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

IA, povestea scrisă și rescrisă

Între pre-alfabetul încifrat în semnele simbol cusute pe ii, fotografii, ilustrații de carte și gravuri de epocă, Biblioteca Națională a României celebrează magia sărbătorii Sânzienelor.

Biblioteca Națională a României a organizat miercuri, 24 iunie 2020, expoziția de port tradițional al românilor și al minorităților conlocuitoare, fotografii, ilustrații de carte și gravuri de epocă, ”IA, poveste scrisă și rescrisă”. Vernisajul a fost transmis live și poate fi vizionat, în continuare, pe pagina de Facebook a Bibliotecii Naționale.

La evenimentul de deschidere a expoziției ce a avut loc în Atriumul Bibliotecii, alături de doamna Carmen Mihaiu, Director General al Bibliotecii Naționale, au luat cuvântul domnul Bogdan Gheorghiu, Ministrul Culturii, doamna Claudia Nicolae, Director Agerpres, și curatorul expoziției de costume tradiționale, Iulia Gorneanu.

„Vechi tradiții spun că Sânzienele sunt zâne bune, care, dacă le sărbătorim cum se cuvine, aduc sănătate și belșug. Pentru a face pe plac zânelor, dar și pentru a ne bucura publicul de care am stat departe fără voie în ultimele luni, am pregătit împreună cu Iulia Gorneanu, expoziția ”IA, poveste scrisă și rescrisă”.

O alegere inspirată a făcut ca de Sânziene să celebrăm ia românească, un arhetip vestimentar al femeii acestor locuri. Dacă veți privi cu răbdare minunatele ii tradiționale care ne înconjoară, veți vedea o bogăție de simboluri cusute într-un pre-alfabet încifrat, parte a unui limbaj universal care unește comunitățile de orice naționalitate ce conviețuiesc pe meleaguri românești.” Carmen Mihaiu, Director General al Bibliotecii Naționale.

„Această cămașă populară contribuie la menținerea sentimentului de apartenență pentru românii de pretutindeni, dar și la sporirea mândriei pe plaiul mioritic. În perioadele de grele încercări, ia a fost un simbol al apropierii și al creativității umane. (...) Din respect pentru munca și creația străbunilor, tradiția și folclorul trebuie să rămână în viață, să le transmitem mai departe. (...) Însă frumusețea acestor elemente de patrimoniu imaterial se împletește cu hărnicia și dăruința femeilor care au dat naștere unei bune părți a identității naționale. Tocmai de aceea, consider că această zi trebuie dedicată și făuritoarelor etalonului național.” A declarat Ministrul Culturii, domnul Bogdan Gheorghiu.

Expoziția aduce laolaltă piese din impresionanta colecție a Iuliei Gorneanu și documente din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României.

Vizitând Ţările Române, o serie de călători străini, scriitori și artiști occidentali din secolele XVIII-XIX, au remarcat pitorescul costumului tradițional din diferitele regiuni istorice ale acestor meleaguri, pe care l-au zugrăvit în cuvinte sau l-au redat cu fidelitate, „după natură”, în lucrări de grafică reprezentative. Dintre literaţi, menţionăm pe Balthasar Hacquet, medic și naturalist de origine franceză din veacul al XVIII-lea, aflat în slujba coroanei imperiale habsburgice, însemnările de călătorie publicate de acesta oferind informaţii etnografice despre ţinuturile bucovinene şi grăitoare gravuri în aramă, ori pe englezul Charles Boner care a întreprins mai multe incursiuni în Banat şi Transilvania între anii 1863-1865, relatând într-o documentată ediție ilustrată despre locuitorii acestor ţinuturi. O lucrare de ficțiune care continuă să suscite imaginația publicului din țara noastră, prin faptul că narează o călătorie extraordinară în inima provinciilor transilvane, în locuri încărcate de legende, este romanul vernian „Castelul din Carpați”, apărut în 1892, în cadrul bine-cunoscutei serii de autor „Voyages extraordinaires”, la editura pariziană fondată de Jules Hetzel, cu un bogat aparat iconografic semnat de ilustratorul Léon Benett, evidenţiind şi costumul tradițional local.

În descrierea și răspândirea imaginii portului tradițional din secolul al XIX-lea, un merit aparte îl deţin, printre alţii, artiştii francezi Michel Bouquet, Auguste Raffet, pictorul englez George Hering sau desăvârşitul acuarelist maltez Amedeo Preziosi. În diferitele litografii executate după operele acestora şi reunite în albume de artă de excepţie, pot fi admirate frumuseţea şi originalitatea pieselor şi ale ornamentelor veşmântului tradițional românesc.

Fotografia, cea mai tânără artă vizuală a secolului al XIX-lea, prezentată lumii în 1839, se bucura de reputaţia de a înregistra cu obiectivitate şi cu uşurinţă ce se înfăţişa obiectivului fotografic. Graţie evoluţiei continue a proceselor de înregistrare a imaginilor, în aproape două decenii de la apariţia sa spectaculoasă, fotografia ajunsese să fie practicată în cele mai importante oraşe din Tările Române în atelierele unor fotografi care au urmat curentul european de a documenta prin fotografie elemente ale vieţii rurale aflate la începutul unui proces ireversibil de transformare sub presiunea modernizării. Portul tradițional din diverse regiuni etnografice ale ţării a început să fie documentat fotografic într-o manieră mai cuprinzătoare şi sistematică, aşa cum au procedat fotografii sibieni Theodor Glatz şi Carl Koller sau la Bucureşti Carol Szathmari, temerarul fotograf al Curţii domneşti a Principelui Alexandru Ioan Cuza şi a Regelui Carol I. Costumul tradițional a fost adoptat cu entuziasm de principesa Elisabeta, viitoarea regină-poetă Carmen Sylva, chiar de la sosirea sa în ţară sub înrâurirea doamnelor din înalta societate românească, acestea susţinând industria casnică prin asociaţiile patronate, Elena Cornescu şi Eliza Brătianu fiind două dintre cele mai cunoscute promotoare ale cusăturilor care împodobeau iile româneşti. Regina Maria a fost, la rândul ei, un ambasador al portului tradițional, al iei româneşti. Sub acest august îndemn, doamnele românce l-au purtat cu mândrie, devenind aproape obligatorie vizita la fotograf pentru a-l imortaliza.

Astăzi, nu putem decât să ne bucurăm de obiceiul acelor timpuri, care a făcut posibilă imortalizarea unei bogății de expresii culturale, pe care le puteți admira în imaginile expuse. Vă invităm să vă lăsați purtați de magia Sânzienelor și să admirați ia și mândria celor care o poartă, în expoziția ”IA, poveste scrisă și rescrisă”. Costumele tradiționale pot fi văzute până luni, 29 iunie, ora 16:00, iar expoziția de documente aparținând Colecțiilor Speciale ale Bibliotecii este deschisă până la data de 17 iulie.