home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Bucureștiul Istoric_ mix,desen,stil,arhivă

Expoziție de planuri de arhitectură deschisă în perioada 10 decembrie 2020 – 31 mai 2021

Anul 2020 va rămâne cu siguranță în istorie, atât ca anul pandemiei, dar și ca anul generalizării forțate a digitalizarii. Trăim, gândim, respirăm digital, iar emoția pare să fi trecut în plan secundar. Dacă privim un desen digital, emoția întârzie să apară. Însă când privim un desen vechi realizat migălos de un om sau o mâna de oameni, folosind tuș, penițe și ustensile primare: apare emoția.

Prin expoziția ”Bucureștiul Istoric_ mix,desen,stil,arhivă”, vă propunem o întoarcere la emoție, prezentându-vă o colecție de planuri, secțiuni, desene, colecție care spune povestea prin fragmente a unui oraș, a unor arhitecți, și, în același timp, a unei tehnici de lucru care astăzi aproape că a dispărut. Expoziția conține materiale de arhivă, din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale, reprezentative pentru patru arhitecți ai perioadei începutului de secol XX în București: Paul Smarandescu, Dimitrie Maimarolu, Edmond von Saanen-Algi, Ion D. Berindei.

Sunt expuse imagini cu planșele și desenele principalelor lucrări ale arhitectului Paul Smărăndescu, realizate în context bucureștean. Pe lângă construcții publice, arhitectul a construit un număr impresionant de locuințe. Dacă în cazul programelor public-oficiale, folosea un stil eclectic, de tip Beaux-Art, în zona arhitecturii domestice, arhitectul gândea în cheia tradiționalismului neoromânesc matur. Planșele de arhivă și schițele demonstrează acest lucru, spunând totodată o poveste de stil prin însăși desenul și maniera de redactare: o manieră “patriarhală”, chiar romantică de desen, cu brâie neoromânești pe post de chenar al paginii, asemeni unui desen în ton chirilic – brâncovenesc, unde deasupra titlului planșei scris în caractere neoromânești apar, cu litere moderne, europene, adresa biroului și telefonul. Acest eclectism stilistic, prezent chiar într-un simplu desen de plan, definește cel mai bine mixul de idei al Bucureștiului Istoric.

Dimitrie Maimarolu, prezent și el cu câteva planșe, este autorul unor construcții importante în București, precum Palatul Patriarhiei, Cercul Militar Național, Biserica Sfântul Silvestru, Hotel Concordia. Format, asemeni lui Paul Smărăndescu, la Beaux-Art din Paris, stilul său este inconfundabil influențat de școala franceză, proiectând într-o maniera eclectică, cu accente neo-clasice, clădiri representative pentru spațiul urban al capitalei. Inspirative sunt paginile desenate cu penița și scrise cu cerneală neagră, reprezentând un tablou de tâmplărie și un necesar de materiale, la începutul secolului XX. Comparându-l cu planșele realizate astăzi digital, acest necesar de materiale, document strict tehnic, vorbește caligrafic de un timp demult apus.

Arhitectul Edmond von Saanen-Algi este cunoscut prin câteva clădiri celebre în București: Academia de Înalte Studii Comerciale, din Piața Romană, și Palatul Telefoanelor, cea mai înaltă clădire din acea vreme din București. Văzând desenele și schițele sale din această arhivă înțelegem mai bine optica arhitectului. Stilul său pictural de a înregistra prin desen arhitectura se regăsește într-o anumită dinamică artistică a decorațiilor și fațadelor. Interesantă este schița “Peisaj Urban”, având în prim plan o caleașcă în mijlocul unei intersecții. În contrast, schițele de concept pentru Academie, arată un spirit umanist, aproape de stilistica neo-clasică a momentului. În schițe de interior din Palatul Telefoanelor descoperim o linie mai severă ce exprimă o clădire echilibrată pentru acele vremuri în București.

Expoziția conține și câteva materiale realizate de arhitectul Ion D. Berindey, care, asemeni primilor, a terminat Școala de Arte Frumoase din Paris, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Influența franceză transpare în aceste imagini de arhivă și schițe ale Hipodromului din Băneasa, inaugurat în 1908, în prezența Familiei Regale a României. De altfel, unele dintre cele mai elegante locuințe și palate din București, au fost proiectate de Berindei, la începutul secolului al XX-lea.

Alături de desenele celor 4 arhitecți, sunt expuse și cărți din colecția curentă a Bibliotecii Naționale a României, documente reprezentative pentru arhitectura românească interbelică.

Expoziția montată acum în spațiile Bibliotecii (Curtea lui Dionis – parter) dorește să exprime bogăția stilistică și modul de gândire al unor arhitecți emblematici pentru Bucureștiul Istoric, o capitală a începutului de secol XX, pe care ne-o dorim și astăzi. Fondul de patrimoniu existent este impresionant, iar aceste imagini de arhivă demonstrează o vitalitate permanentă, de cea mai bună calitate artistică și culturală.