Din 6 iulie 2012, Biblioteca Naţională a României găzduieşte expoziţia International Joyce, propusă de Ambasada Irlandei la Bucureşti. Cele 22 de panouri expuse jalonează, prin fotografii şi text, parcursul intelectual al scriitorului James Joyce (1882-1941), de la a cărui naştere se împlinesc anul acesta 130 de ani.
Cele 22 de panouri expoziţionale reproduc fotografii din: Rare Books Collection – State University of New York at Buffalo, National Library of Ireland, James Joyce Museum – Trieste, Zürich James Joyce Museum, Rosenbach Museum and Library, University College Dublin Library.

Expoziţia International Joyce este deschisă la Mezanin (B-dul Unirii, nr. 22) şi poate fi vizitată în perioada 6-27 iulie 2012, de luni până vineri, între orele 10.00-18.00.

Ambasada Irlandei a organizat în 16 iunie 2012, în Piaţa Valter Mărăcineanu (în exteriorul Pub-ului „James Joyce”), prima ediţie a evenimentului Bloomsday (după numele personajului Leopold Bloom din romanul Ulysses), Bucureştiul alăturându-se astfel celor peste 40 de oraşe din întreaga lume care sărbătoresc anual această zi.

                     

James Joyce. Repere bio-bibliografice

1. Familia (James este primul din cei zece copii ai lui John Stanislas Joyce şi May (Murray) Joyce); 2. Dublin (oraşul natal, căruia scriitorul i-a dedicat, în celebrul roman Ulysses, cel mai minuţios şi mai afectuos portret); 3. Şcoala (periplul elevului şi apoi studentului Joyce prin Clongowers Wood College, O’Connell’s School, Belvedere College şi University College din Dublin); 4. Eroul Ulise (cel mai uman şi mai desăvârşit erou din literatura universală, în opinia scriitorului); 5. Politică şi independenţă (lupta pentru independenţă a Irlandei la finele secolului XIX, cu figura emblematică a lui Charles Stewart Parnell, admirat de Joyce, care se caracteriza drept un „patriot naţional”, nu însă şi un „naţionalist patriotic”); 6. Ibsen şi influenţele europene (fascinaţia studentului Joyce faţă de teatrul lui Ibsen); 7. 16 iunie 1904 (în 16 iunie 1904, Joyce o întâlneşte pe străzile Dublin-ului pe Nora Barnacle – această zi devine timpul „intern” al romanului Ulysses); 8. Nora Barnacle (cuplul Joyce şi Nora Barnacle – ale cărei trăsături de caracter vor fi „împrumutate” parţial de personajul Molly din Ulysses – a avut împreună doi copii, Girgio şi Lucia); 9. Oameni din Dublin (scrise în perioada 1904-1907, cele 14 povestiri din volumul Dubliners au văzut lumina tiparului abia în 1912, exemplarele fiind însă imediat retrase; ediţia londoneză apare în 1914); 10. Trieste (locul considerat de cuplul autoexilaţilor Joyce – Nora, pentru un timp, ca a doua casă); 11. Roma şi începutul lucrului la Ulysses (din 1905, după naşterea fiului lor Giorgio, cuplul Joyce – Nora se mută la Roma, unde scriitorul începe lucrul la romanul Ulysses); 12. Zürich (oraş unde Joyce, ca mulţi alţi intelectuali, locuieşte în perioada războiului; va termina aici primul său roman, A Portrait of the Artist as a Young Man, piesa Exiles şi va continua lucrul la Ulysses); 13. Portretul artistului în tinereţe (având titlul iniţial de Stephen Hero, romanul A Portrait of the Artist as a Young Man a suferit drastice transformări în anul 1907 – eliminări de capitole, schimbări ale stilului narativ, ele reflectând interesul scriitorului pentru Simbolism şi Naturalism); 14. Joyce şi Modernismul (fiind unul dintre cei mai importanţi exponenţi ai metodei stream of consciousness (fluxul conştiinţei), Joyce a fost interesat de experimentele întreprinse de predecesori precum Tolstoi şi Edouard Dujardin); 15. Acuitatea vederii (între 1917-1930, Joyce a suportat nu mai puţin de 25 de intervenţii chirurgicale la ochi); 16. Ulysses şi metoda de lectură Joyce (lucrul la romanul Ulysses a fost anevoios şi pentru că Joyce a reconfigurat şi a „împănat” continuu textul cu detalii reperate, recuperate şi transcrise din „realitatea imediată”); 17. Cenzura (dacă volumul Dubliners a fost editat abia după zece ani, romanul Ulysses a fost interzis în SUA între 1920-1933, iar în Marea Britanie şi mai mult timp, ambele cărţi fiind acuzate de limbaj vulgar, de descrierea unor controverse religioase, a comportamentului sexual, a funcţiunilor „ordinare” ale organismului uman etc.); 18. Paris (din 1920, Joyce se mută la Paris, stimulat şi de „vibranta comunitate artistică internaţională”; este locul unde scrie ultimele patru capitole din Ulysses – roman publicat în 1922 şi care-i va aduce celebritatea – şi Finnegans Wake); 19. Sponsorii (curajoasa şi incomoda scriitură a lui Joyce n-ar fi putut vedea lumina tiparului fără sprijinul unor susţinători precum editoarea americană Sylvia Beach, Adrienne Monier, tipograful Maurice Darantière, avocatul american John Quinn; cel mai important susţinător financiar şi artistic al lui Joyce a fost englezoaica Harriet Shaw Weawer); 20. Ce face romanul Ulysses atât de important? (neobişnuit, experimental şi în continuare greu de digerat pentru mulţi, Ulysses este una dintre cele mai importante cărţi ale secolului XX, prin onestitatea şi curajul cu care vorbeşte despre „eroismul vieţii de fiecare zi”; este unul dintre cele mai bune „produse” ale esteticii moderniste); 21. Finnegans Wake (definit de autor ca Work in Progress, romanul Finnegans Wake, scris între 1922-1939, este considerat în continuare cel mai experimental text literar); 22. Moştenirea lui Joyce (scriitura lui Joyce a influenţat autori dintre cei mai diverşi, precum Thomas Pynchon, Mario Vargas Llosa, Salman Rushdie, Ralph Ellison, Margaret Atwood; dacă unii prozatori au scris în maniera sau ca reacţie la Ulysses, mulţi dintre poeţii experimentali contemporani se raportează, direct sau indirect, la „logica nopţii şi a visului” din Finnegans Wake).