caută:   
 
 

achiziţii recente

 
MÂRZA, Radu. Călători şi pacienţi români la Karlsbad: o istorie culturală a mersului la băi pe la 1900

MÂRZA, Radu. Călători şi pacienţi români la Karlsbad: o istorie culturală a mersului la băi pe la 1900 / cuvânt-înainte de Alin Ciupală. Iaşi: Polirom, 2022. 499 p., [2] f.: facs., il. ISBN 978-973-46-9007-7 (BNaR III 365.784)

Volumul istoricului Radu Mârza vorbește despre Karlsbad, „cel dintâi loc de cură din lume“„Mecca balneologilor“, „Mecca ficaților și a fierei“„cel mai frumos spital al Europei“, așa cum era numit orașul-stațiune în publicațiile românești de pe la 1900 și din perioada interbelică, oferindu-ne posibilitatea să descoperim și să înțelegem mai bine dezvoltarea turismului european, cu toate aspectele și implicațiile sale sociale, economice, culturale, comerciale, medicale. Ce anume a determinat succesul european al acestei stațiuni balneare? Răspunsul este nu doar calitatea curativă a izvoarelor termale, ci și dorința de a vedea și a fi văzut, atmosfera relaxantă, elegantă și prietenoasă, mijloacele diverse de distracție și petrecere a timpului liber, prețurile accesibile, pentru toate buzunarele, magazinele, plimbările, concertele, hotelurile și pensiunile confortabile... 
Cercetare culturală și socială, deopotrivă, cartea este structurată în opt capitole: primul  − „Cel mai frumos spital al Europei” − este despre istoria Karlsbadului, despre legendele de întemeiere, care îl au ca personaj pe regele Carol al IV-lea, transformările sociale și structurale și dezvotarea orașului, primele trenuri și primele automobile, memoria Karlsbadului și vizitatorii celebri etc.; „Mecca balneologilor” vorbește despre medicina balneară și medicii români la Karlsbad și încearcă să redea profunzimea relației dintre această localitate, apele ei minerale și medicii care vegheau asupra pacienților; „La ape, birturi, pe promenade auzi românește la fiece pas” reconstituie, oarecum cronologic, vizitele românilor care au ajuns acolo și ne oferă o imagine a societății urbane românești: principi români (unii în scaun, alții în exil), oameni politici, profesori universitari, istorici, clerici, medici, scriitori sau simpli rentieri, comercianți și negustori, bărbați și femei din famiile bogate ale marii burghezii și aristocrații, dar și din cele ale burgheziei mijlocii și mici; „Capitala de vară a Europei” și „Mi-a sosit deunăzi un teanc de gazete din țară, un odios pachet de minciuni”, două capitole despre Karlsbad și politică, una internațională (Karlsbadul înainte și în timpul Războiului, dar și despre relațiile româno-cehoslovace și evoluțiile politice din Cehoslovacia interbelică) și cealaltă românească, politicienii români continuînd să facă politică și acolo, în ciuda recomandărilor severe ale medicilor;  „Vara, obligatoriu, la Karlsbad”, care arată că expresia nu este o simplă figură de stil, ci că stațiunea devenise atât de faimoasă pentru societatea românească încât era asociată cu mondenitatea și anumite standarde superioare de socializare; „Este apa care pe la noi se plătesce în prețul vinului...” vorbește despre costurile călătoriei și ale sejurului la Karlsbad, despre hotelurile, restaurantele și agențiile de voiaj; iar ultimul capitol este dedicat transportului −   „Gara inundată de lume, mulțime de birje” – personajul principal fiind trenul, dar și automobilul sau avionul.
Bogat ilustrată cu fotografii, afișe, reclame, hărți și mai ales cărți poștale, multe dintre ele provenind din colecțiile autorului, cartea încercă, și prin intermediul lor, să reconstituie farmecul și detaliile din trecutul acestui oraș emblematic.

„Fără Karlsbad nu poți vorbi despre începuturile turismului european, despre istoria balneară, ba nici chiar despre istoria loisir-ului și a petrecerii timpului liber, căci el a reprezentat, alături de alte stațiuni balneare precum Marienbad, Franzensbad, Bad Kissingen, Bad Ems, Vichy, Aix-les-Bains sau Aachen, alături de stațiuni montane (...) sau de pe riviere (...), standardul de petrecere a timpului liber «la cură» pentru tot mai diverse clase sociale, cu tot mai diverse așteptări, pretenții și bugete, începând cu împărați, regi, președinți, șefi de guvern… La 1900, acolo «bătea ora exactă» în domeniul hotelier, al restaurantelor și cafenelelor, al celor mai noi și mai rafinate rețete culinare, al modei. Acolo se dezvăluiau cele mai recente bârfe, transmise degrabă pe primele pagini ale marilor cotidiene din Europa”. (p. 11)
(Recenzie de Angela Bilcea)

cataloage/baze de date

 
 

BIBLIOstand

 

 

Biblioteca Naţională Digitală

 
 


Digitizări recente
 Browser recomandat
Internet Explorer
 

Programul bibliotecii

 
Spații libere pentru lectură
luni - vineri: 08:00-20:00
sâmbătă: 09:00-18:00

Birou Înscrieri
luni, miercuri, vineri: 10:00-17:50
marți, joi: 12:00-19:50

Săli de lectură deschise:

- Sala de științe filologice Mihai Eminescu (etaj I, Corp C): 
luni, miercuri, vineri : 10:00-17:50 / marți, joi : 12:00-19:50

- Sala de copii și tineret Ionel Teodoreanu (etaj I, corp A):
luni, miercuri, vineri: 10:00-17:50 / marți, joi : 12:00-19:50

Sala Ludoteca Apolodor din Labrador (etaj mezanin):
luni, miercuri, vineri: 11.00-13.00 / marți, joi: 12.00-14.00

- Centrul de Resurse și Informare American Corner București (etaj 1, corp E):
luni, vineri: 8:30-16:30; marți, miercuri, joi: 10:00-18:00 (inclusiv împrumut la domiciliu)

- Sala multimedia George Enescu (etaj 6, corp A):
luni - vineri: 09:00-17:00

- Sala de presă Gr. Asachi (etaj 2, corp E):
Programare la adresa comunicarea.colectiilor@bibnat.ro.

- Sala de colecții speciale Alexandre Saint-Georges (etaj 5, corp A):
luni-vineri: 09:00-17:00
 

Instrumente pentru editori

 
 

CASIDRO

 
 

Voluntar la Biblioteca Naţională

 
Programul Voluntar la Biblioteca Naţională” vă oferă oportunitatea de a juca un rol activ în activitatea și promovarea Bibliotecii.
 

legături

 
 

proiecte europene

 
The European Library
Căutare în 47 de biblioteci naţionale europene!




Europeana – Biblioteca digitală, muzeu şi arhivă
www.europeana.eu

Manuscriptorium – portalul manuscriselor europene
www.manuscriptorium.com
 
 
 
 
Copyright © 2024 Biblioteca Naţională a României