30 septembrie 2015
Cultură, memorie şi imaginație sub semnul „Citadelei Cărților” Biblioteca Națională în Nocturna bibliotecilor, ediția a VI-a
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 26 spre 27 septembrie 2015, în intervalul orar 18:00-02:00, Biblioteca Națională a României a fost deschisă publicului de toate vârstele, amator de cultură, oferind pe lângă accesul la Informaţii, Înscrieri, Referințe bibliografice şi săli de lectură, un bogat şi atractiv program constând în conferinţe, proiecţii de film, ateliere de creativitate pentru copii și adulţi, concerte de muzică clasică şi de jazz, spectacole de dans contemporan și de teatru, expoziții de pictură, grafică, fotografie şi carte.
Astfel, aproximativ 1.200 de vizitatori au dat curs invitaţiei de a face o incursiune autumnală, târziu în noapte, în „Citadela Cărțilorˮ din B-dul Unirii 22.
În cadrul ediției din acest an a Nocturnei Bibliotecilor – București (proiect iniţiat de Asociaţia Naţională a Bibliotecilor Publice din România), realizată de Biblioteca Naţională a României în colaborare cu Biblioteca Metropolitană, au fost implicaţi, pentru prima oară, grupul „Voluntari.@.bibliotecaˮ (coordonatori: Victor Maxim și Lăcrămioara Ocunschi) şi „Cercetaşii Românieiˮ. Ediția a demarat vineri, 25 septembrie, la Biblioteca Metropolitană, şi a continuat la Biblioteca Națională a României, sâmbătă, 26 septembrie.
Pasionaţii de literatură au participat la o dezbatere despre oraşul București în anii comuniști și postcomuniști, moderată Alexandru Matei, invitați fiind Florin Iaru și Adina Popescu, care au citit cu acest prilej și câteva fragmente din cărțile lor, recent apărute (Fraier de București, Polirom, 2015 și Povestiri de pe Calea Moșilor, Casa de Pariuri Literare, 2014), iar cei de filosofie au fost însoțiți de Sorin Lavric şi de Cercul Noica pe urmele lui Nae Ionescu, Emil Cioran, Constantin Noica, Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Ion Petrovici, Constantin Rădulescu-Motru și P.P. Negulescu, pe un traseu expoziţional cu reproduceri după piese de corespondență, manuscrise de autor şi fotografii din Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României.
Recitalul de poezie și teatru al Actorului din bibliotecă (Antonio Mincă) – poezii de Vasile Voiculescu şi monologuri după piesele Biliard de Claudia Postelnicescu şi Tragedian fără voie de Anton Cehov – a conferit o notă aparte Sălii de Științe Filologice „Mihai Eminescu”.
Concertul organizat de Asociația culturală „Societatea Muzica” a delectat publicul meloman cu cele mai cunoscute piese din creaţia lui Johann Sebastian Bach, Georg Friedrich Händel, Domenico Scarlatti, Luigi Boccherini și John Williams, în interpretarea elevilor de la Colegiul Național „George Enescu” și de la Școala Gimnazială de Muzică și Arte nr. 1 „Iosif Sava", precum şi cu piese de Franz List, Johannes Brahms, Astor Piazzolla, Edvard Grieg și George Gershwin, în interpretarea duetului „Les Enharmoniquesˮ (pianistele Maria Indricău şi Ana-Maria Biaciu-Popa). Cu sprijinul Asociației culturale „Societatea Muzica” publicul s-a putut delecta, de asemenea, cu un concert de muzică veche, în interpretarea Formaţiei camerale „Orfeu’’ (soliști: Aurelian Popa Stavri, Alexandru Sărățeanu), sub conducerea muzicală a profesorului dr. Radu Cozărescu.
Alte momente artistice din programul Nocturnei: spectacolul de jazz susţinut de „Ana Maria Galea Trioˮ (interpreți: Ana Maria Galea, Csíkos Dániel şi Michael Ackers), reprezentația dată de trupa de toboșari „Barbarossa Junioriˮ, de la Colegiul Național „Ferdinand Iˮ și spectacolul de dans contemporan cu puternice influenţe din tango-ul argentinian TWO, One. 1 (coregrafie și interpretare Momo Sanno Peter), realizat cu susținerea Asociaţiei „Secţia de Coregrafie”.
Micii vizitatori au participat, în Sala pentru copii şi tineret „Ionel Teodoreanu”, la o întâlnire cu Adina Popescu, autoarea cărţii O istorie secretă a ţării vampirilor, şi cu ilustratoarea Amalia Dulhan, întâlnire urmată de un atelier de ilustrație organizat de Editura Arthur, iar la Ludoteca „Apolodor din Labrador” au colorat şi s-au bucurat de cele mai năstruşnice jucării, cărți și jocuri.
Pe parcursul celor opt ore, publicul a fost invitat să parcurgă un itinerariu expoziţional de cărți şi documente de colecții speciale: Mica publicitate la începutul secolului al XX-lea, Filosofi români în Colecţiile Speciale ale Bibliotecii Naţionale, Anne Frank – o istorie pentru prezent, O evoluţie a constituţiei României, de la origini până în prezent, Mistica iubirii – Vasile Voiculescu, Frumuseţea poveştilor nordice (Frații Grimm și Hans Christian Andersen), Cultura populară americană (cărți de benzi desenate).
Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor din cadrul Bibliotecii Naționale a României a susținut, ca în fiecare an, o serie de demonstrații practice primite cu mare interes de publicul de toate vârstele.
Fundația Progress și voluntarii din proiectul „Al Treilea Spațiu al Cetățeniei Activeˮ au propus participanților, alături de o echipă formată din 191 de voluntari din 13 județe, un joc-concurs cu premii şi un traseu presărat cu indicii și provocări, la finalul căruia participanţilor li s-a oferit o carte.
Ediția din acest an a Nocturnei bibliotecilor a oferit un program interesant și pentru cinefili – Aferim! (2014), filmul pentru care regizorul Radu Jude a câștigat trofeul „Ursul de Argintˮ la Festivalul de Film de la Berlin; Autoportretul unei fete cuminți (2015), al doilea film regizat de Ana Lungu, prezentat în premieră la Biblioteca Națională, precum o selecție de scurt-metraje româneşti şi străine apărute în ultimul an şi premiate la festivalurile Oscar, BAFTA, Sundance, Berlin, Clermont-Ferrand, Cannes, Tribeca etc., prezentate în cadrul proiectului „Noaptea lungă a filmelor scurte”. „Ultra-cinefilii” nostalgici au putut viziona, de asemenea, filmul lui Jack Clayton, The Great Gatsby (1974).
În Atrium – în mod tradițional un spațiu al dialogului – publicul a fost invitat să redescopere cele mai cunoscute „iconˮ-uri ale literaturii române, alături de bibliotecari şi de voluntari, într-o şedință foto inedită, şi să consemneze istoriile personale legate de Bucureşti în Cartea Oraşului, carte a cărei copertă a fost realizată, după toate rigorile bibliofiliei, de artistul Cristian Bedivan de la Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor.