home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente actuale

Arta fotografică din România reflectată în colecţiile Bibliotecii Naţionale a României

Loc: Galeria de Est

Data: din 18 septembrie 2023

Un drum. Un destin. O poveste. Serbările Încoronării 15-17 octombrie 1922 în documentele de colecții speciale din Biblioteca Națională a României

Loc: Mezanin

Data: 14 octombrie 2022 – 31 martie 2023

ART NOUVEAU / MODERN STYLE / JUGENDSTIL / SECESSION . Noul suflu în arta legăturii şi a ilustraţiei de carte la cumpăna dintre secolul al XIX-lea şi cel de-al XX-lea

Loc: Spaţiul expoziţional Galeria de Sud

Data: pâna la 31 decembrie 2023

Claritatea expresiei muzicale în simfoniile clasice vieneze – 290 de ani de la naşterea lui Joseph Haydn

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 31 martie 2022

Drumul de fier un simbol al modernității. Repere din istoria căilor ferate române (1869-1939) reflectate în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României

Loc: Expoziție virtuală

Data: din 15 decembrie 2021

George Enescu – ambasador al muzicii românești: 140 de ani de la nașterea marii personalităţi artistice

Loc: Expoziție

Data: din 24 septembrie 2021

Ion I.C. Brătianu (1864-1927) - Prim Ministru al României...

Loc: Expoziție virtuală

Data: octombrie 2021

achiziţii recente

MÂRZA, Radu. Călători şi pacienţi români la Karlsbad: o istorie culturală a mersului la băi pe la 1900 / cuvânt-înainte de Alin Ciupală. Iaşi: Polirom, 2022. 499 p., [2] f.: facs., il. ISBN 978-973-46-9007-7 (BNaR III 365.784)
27.06.2023

Cernăuţi − arhitectură europeană, arhitectură românească = Chernivtsi − European architecture, Romanian architecture: (1860-1940) / Octavian Carabela, Mihaela Criticos, Aurelia Carpov, Irina Korotun, Dragoş Olaru; [trad. în lb. engleză: Michael Artaki; prefaţă: Rudolf Graef]. Bucureşti: Simetria, 2018. 200 p.: facs., fotogr. în parte color, il., h., pl., portr. Ed. bilingvă română-engleză. Antetitlu: 2018 Anul european al patromoniului cultural #EuropeForCulture. ISBN 978-973-1872-44-5 (V 24.820)
09.06.2023

Statele Europei: enciclopedie de istorie: din Antichitate până astăzi / Horia C. Matei, Marcel D. Popa, Adrian Kanovici, Caterina Radu, Daniel C. Frățică. Bucureşti: Meronia, 2022. 374 p.: h. (Dicţionare şi enciclopedii / Meronia) ISBN 978-606-750-043-1
15.03.2023

noutăţi

31 august 2017
De Ziua Limbii Române

Prilej, pentru românii din țară și de pretutindeni, de celebrare a limbii în care vorbim, gândim, creăm și visăm, Ziua Limbii Române este marcată de Biblioteca Națională, în acest an, prin expoziția virtuală intitulată ''Observații sau băgări de seamă'' asupra limbii române, la 230 de ani de la apariția lucrării Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi orânduelelor gramaticii rumâneşti, adunate şi alcătuite acum întâiu, dă dumnealui Ianache Văcărescul cel dă acum Dicheofylax a Bisericii cei Mari a Răsăritului şi mare Vistieru a Prinţipatului Valahiei. Şi hărăzite dă însuşi la prea cintitul sfinţitul, dă Dumnezeu iubitoriul Episcop a sfintei Episcopii Râmnecului, kyr Filaretu. Typărite cu porunca, şi blagoslovenia Sfinţiei sale, Acum în domnia prea înălţatului şi prea luminatului Prinţip a toatei Ungrovlahiei, Nicolae Mavrogheni Voevod. În arhieria prea Sfinţitului şi alesului dă Dumnezeu Mitropolitu şi Arhiepiscop a ţării kyr Grigorie.

Mare dregător al Țării Românești (Ban), poet, istoric, filolog, poliglot – ,,înavuțit” deja la vârsta de 20 de ani cu o bună cunoaștere a limbilor turcă, arabă, persană, franceză, germană și italiană –, Ienăchiță Văcărescu, de la a cărui moarte se împlinesc anul acesta 220 de ani (1797), ne-a lăsat nouă, tuturor, descendenți din Văcărești sau nu, însă trăitori în limba română, un binecunoscut testament în versuri: „Urmașilor mei Văcărești, // Las vouă moștenire // Creșterea limbii românești // Ș-a patriei cinstire”.

Observaţii sau băgări dă seamă asupra regulelor şi orânduelelor gramaticii rumâneşti, carte publicată în anul 1787 concomitent la Râmnicu Vâlcea și Viena, a servit, după cum se știe, drept model pentru Grammatica românească a lui Ion Heliade-Rădulescu, apărută 40 de ani mai târziu, la Sibiu (1828). Ienăchiţă Văcărescu propunea simplificarea și reducerea numărului de semne ale alfabetului chirilic (33 de semne, faţă de 45 câte menţionase Dimitrie Eustatievici, în Gramatica rumânească scrisă între anii 1755-1757). Lucrarea lui Ienăchiță Văcărescu cuprinde și un capitol de prozodie – primul de acest fel de la noi – , intitulat Păntru poetică. În prefața (precuvântarea) sa la ediția publicată în 1787 „în Typografia Sfintei Episcopii a Râmnecului”, ediție din care Biblioteca Națională a României deține un exemplar în Colecțiile Speciale, autorul, adresându-se Episcopului Filaret, arată că a purces la a scrie o „gramatică” sau, mai bine zis, „observaţii asupra idiotismei limbei noastre în starea ce se află acum după regulile gramaticeşti”, în urma constatării că „limba rumânească nu are în starea ei nici o gramatică până acum”, deși ea este „limba patriei noastre prin care cuvântăm; limba cu care ne închinăm marelui Dumnezeu; limba cu care cuvântând petrecem vieţuirea aceasta vremelnică şi, nădăjduind dobândirea acei statornice, ne străduim a o câştiga”.

Ienăchiţă Văcărescu oferă aici și o definiție în versuri a gramaticii: „Gramatica e un meşteşug ce-arată-alcătuire. // Și toţi printr-însa pot afla veri-ce povăţuire. // Şi scrie încă într-ales cu reguli arătate. // Pe toţi învaţă d-a le şti fără greşeală toate. // Şi versuri înmeşteşugite învaţă d-a se face. // Siliţi-vă a o-nvăţa! sau faceţi cum vă place”.

Expoziția virtuală ,,Observații sau băgări de seamă” asupra limbii române prezintă, alături de lucrarea lui Ienăchiţă Văcărescu din 1787, alte câteva gramatici românești publicate la finele secolului XVIII și în secolul XIX, aflate în Colecțiile Speciale ale Bibliotecii Naționale a României: Radu Tempea – Grammatică românească (Sibiu: Tipografia lui Petru Bart, 1797); Paul Iorgovici – Observaţii de limbă rumănească (Buda: Crăiasca Universităţii Tipografie, 1799); Constantin Diaconovici-Loga – Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (Buda: Tipografia Crăiască a Universităţii Ungarii, 1822); Margela Ştefan – Gramatică russască şi rumâniască = Rossijsko-rumynskaja grammatika (Sanktpetersburg: Dipartamentul Opşteştei Îmvăţări, 1827); Ion Heliade-Rădulescu – Grammatica românească (Sibiu: Tipografia lui Scarlat Rosetti, 1828); Ioan Pop – Grămatică rumânească priimită în clasurile de începători ale Şcoalelor publice (Bucureşti: Tipografia lui Eliad, edițiile din 1835 și 1837); Gramatica românească și nemțească pentru tinerimea națională (Brașov: Tipografia lui Ioan Gett, 1838); Gramatica românească și nemțească pentru tinerimea națională (Brașov: Tipografia lui Ioan Gătt, 1839); Nifon Bălăşescu – Grammatică română pentru seminarii şi clase mai înalte (Sibiu, 1848); Nifon Bălăşescu – Elemente de grammatică românească pentru școlarii începători (București: Tipografia lui Iosefŭ Copainigŭ, 1850); Vasile Ivanovici – Gramatica limbei românești pentru întâea și a doa clasă a școalelor poporane (Viena: La ediciunea c.r. administraţii de cărţi şcolastice la St. Ana, 1851); Vasile Ivanovici – Gramateka limbei romanesci pentru a triea clasă a școalelor poporane (Viena: La ediciunea c.r. administraţii de cărţi şcolastice la St. Ana, 1851); Sava Barcianu-Popovici – Gramatică româno-germană, séu îndreptare teoretico-practică spre a învăţa limba germană în scurtŭ timpŭ după unŭ metodŭ noŭ şi lesne de cuprinsŭ (Sibiu: Tipariulŭ şi editura lui Teodorŭ Stainhaussen, 1855); Gramatica rusească și rumâniască. Tomnul al doile [BRV – sec. XIX].