home hartă site termeni şi condiţii înscriere cititori politica gdpr contact

evenimente culturale

Coordonarea politicilor economice la nivelul UE, un rol reînnoit pentru Semestrul European. Conferință desfășurată sub egida Președinției României la Consiliul UE
4 aprilie 2019

Biblioteca Națională a României a găzduit joi, 4 aprilie 2019, conferința „Coordonarea politicilor economice la nivelul UE, un rol reînnoit pentru Semestrul European”, organizată de Ministerul Afacerilor Externe – Ministrul Delegat pentru Afaceri Europene și Institutul European din România, sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene (ianuarie-iunie 2019).

Dedicată Semestrului European, conferința a permis statelor-membre UE să-și coordoneze politicile economice și sociale atât la nivelul Uniunii Europene în ansamblu, cât și al fiecărui stat-membru.

Prima parte a fixat cadrul discuțiilor, detaliate apoi în trei sesiuni care vizează viitorul Semestrului European: - concentrarea pe promovarea investițiilor de calitate, prin asigurarea unei legături mai strânse între Semestrul European și viitorul Cadru Financiar Multianual al UE (CFM); - dimensiunea socială a Semestrului European; - perspectivele Semestrului European.

Semestrul European se apropie de cea de-a zecea aniversare, de aceea, o analiză a evoluției și a realizărilor sale concrete oferă celor implicați posibilitatea de a extrage lecții valoroase pentru următorii ani, dovedindu-se astfel a fi un instrument îmbunătățit, în serviciul întregii Uniuni Europene.

Obiectivul principal al conferinței: schimbul de idei cu privire la funcționarea Semestrului European, cu accent pe rolul său privind investițiile și politicile sociale.

Despre Semestrul European:

În 2010, Consiliul European a decis înființarea Semestrului European, ca parte a unei reforme mai ample a guvernanței economice a UE. În 2001, a avut loc primul ciclu al Semestrului European. Ulterior, statele-membre au hotărât că este necesară sincronizarea calendarului acestor mecanisme, pentru a simplifica procesul și pentru a alinia obiectivele politicilor naționale bugetare, dar și pe cele destinate creșterii economice sau care vizează ocuparea forței de muncă, luând în considerare, în același timp, obiectivele stabilite la nivelul UE. În plus, a apărut necesitatea extinderii domeniilor de supraveghere și coordonare în ceea ce privește politicile macro-economice. Într-o Uniune Europeană cu economii puternic integrate, coordonarea consolidată a politicilor poate contribui la prevenirea discrepanțelor, la asigurarea convergenței și a stabilității în cadrul UE, în ansamblu, precum și în cadrul statelor sale membre (sursa: www.consilium.europa.eu/en/policies/european-semester/).

Promovarea investițiilor de calitate – o legătură mai strânsă între Semestrul European și următorul Cadru Financiar Multianual al UE:

Discuții despre consolidarea legăturii dintre fondurile UE și Semestrul European au fost purtate de mai mult timp. Propuneri concrete au fost incluse, în acest sens, în prima parte a anului 2018, în pachetul legislativ privind următorul CFM (Cadru Financiar Multianual) prezentat de Comisia Europeană. În toamna anului 2018, a fost înaintat un document de lucru al serviciilor Comisiei Europene, privind legătura dintre programele de finanțare și Semestrul European.

Conform analizei Anuale a Creșterii pe 2019, statele-membre UE au nevoie de politici decisive și concertate pentru a asigura o creștere economică sustenabilă și favorabilă incluziunii, în contextul în care incertitudinile globale se acumulează. Europa trebuie să-și sporească potențialul de creștere, dar și soliditatea economică și socială, pentru a putea face față șocurilor și pentru a transforma provocările pe termen lung în oportunități. UE a fost și rămâne un mecanism unic de realizare a convergenței, contribuind la realizarea unei mai mari coeziuni între statele-membre și regiuni, pentru o Uniune extinsă.

Sprijinul acordat prin politica de coeziune a UE trebuie completat prin reforme naționale care vizează stimularea investițiilor, creșterea economică, incluziunea și o bună guvernanță. Propunerile UE pentru următorul CFM promovează legături mai strânse între necesitățile de reforme structurale identificate la nivelul Semestrului European și necesitățile de investiții la nivelul fiecărui stat-membru, cu scopul de a promova competitivitatea și coeziunea.

Abordarea provocărilor identificate în contextul Semestrului European e esențială pentru stimularea investițiilor și pentru eficientizarea lor, în scopul realizării unei coeziuni socio-economice și teritoriale mai mari în întreaga UE. Investițiile trebuie canalizate, în același timp, astfel încât să sprijine punerea în aplicare a Recomandărilor Specifice de Țară (RST).

Semestrul European 2019 pune un accent mai puternic pe evaluarea nevoilor de investiții. Analiza Comisiei Europene pe baza rapoartelor de țară recent publicate prezintă necesitățile de investiții din fiecare stat-membru, scopul fiind acela de a oferi o contribuție semnificativă în dialogul cu statele-membre. Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să identifice, ca parte a propunerilor sale de RST pe anul 2019, domenii prioritare în ceea ce privește investițiile publice și private.

Punerea în aplicare a Pilonului European a Drepturilor Sociale și investițiile în capitalul uman. Dimensiunea socială a Semestrului European:

Reformele structurale din cadrul Semestrului European vizează creșterea favorabilă a incluziunii și ocuparea forței de muncă, facilitând, în același timp, reducerea dezechilibrelor macro-economice. În 2018, conectarea Pilonului European al Drepturilor Sociale cu Semestrul European a avut ca scop susținerea procesului.

Comisia Europeană și statele-membre au semnalat cu prioritate necesitatea punerii în practică a principiilor proclamate în cadrul Pilonului European al Drepturilor Sociale pentru a consolida dimensiunea socială a UE și pentru a favoriza o convergență crescândă spre condiții mai bune de muncă și de viață.

Reformele sunt considerate esențiale în acest sens – dezvoltarea unor sisteme de protecție socială favorabile incluziunii sociale și creșterii economice a unor instituții ale pieței de muncă care să combine eficiența, flexibilitatea și securitatea; dezvoltarea investițiilor în capitalul uman, pentru a asigura lucrători mai calificați ; dezvoltarea unor politici de activare și de incluziune socială; creșterea accesului universal la servicii de îngrijire de calitate.

Statele-membre UE sunt chemate să se asigure că toate părțile interesate relevante sunt pe deplin implicate în procese de reformă, implicarea acestora fiind fundamentală pentru asumarea corectă a reformelor, pentru obținerea unor rezultate socio-economice mai bune.

inapoi